Rolul glucidelor în alimentaţie

Când vorbim despre glucide, primul lucru care ne vine în minte este ”atenție îngrașă!”, pentru că le asociem cu cuvântul ”dulce”, respectiv ciocolată, prăjituri etc. Or, glucidele nu înseamnă numai aceste produse, care de altfel sunt nerecomandate a fi consumate. În plus, nu toate glucide sunt dulci

separator
(spre exemplu, celuloza, amidonul etc.) și ”tot ce-i mult strică”, contează cât consumi și ce glucide consumi.


Galina Tomaş,
Medic Magistru în
Sănătatea Publică

Află de la nutriționista Galina Tomaș care sunt glucidele recomandate și nerecomadate, care este doza zilnică și de ce ele sunt indispensabile metabolismului proteic și lipidic.

Care este rolul glucidelor?

În ceea mai mare parte glucidele au rol de material energetic, adică ele sunt sursa principală de energie necesară organismului nostru – un gram de carbohidrați elibereaza 4 kcalorii. Glucidele oferă cele mai multe și accesibile calorii. De aceea corpul uman are nevoie de un aport constant de glucide pentru a funcționa corespunzător. Ele participă la reglarea metabolismului lipidelor și proteinelor – ajută la arderea lipidelor și pot participa la formarea proteinelor, ajută la mecanismul de termoreglare a corpului, iar sistemul nervos se bazează exclusiv pe energia generată de glucide.

Glucidele sunt produse bogate în fibre vegetale și celuloză absorb toxinele din organism și le elimină; absorb grăsimle din organism și le elimină; absorb apa din organism și o elimină, inclusiv mărește peristaltica intestinală, respectiv deșeurile nu se depozitează pe intestinal gros, ca rezultat nu există constipație, miros neplăcut din pori, acneie etc.

Cum se transformă glucidele în energie?

Glucidele descompuse se transformă în glucoză (zahărul din sânge) care este apoi utilizat de organism. Atunci când acesta nu mai are nevoie de glucoză, se depozitează în ficat și mușchi sub fomă de glicogen (conținutul total este de 500g. glicogen – 1/3 localizat în ficat și 2/3 în mușchi). Dacă însă aportul de glucide nu se face prin hrană, atunci organismul folosește aceste reserve timp de 12 – 18 ore.

Clasificarea biochimică a glucidelor

  1. Monozaharide (zaharuri rapide) – compuse dintr-o singură moleculă. Cele mai importante fiind: glucoza (zahărul din sânge), fructoza (zahărul din fructe, miere), galactoza (zahărul din lapte), maltoza (în ceriale);
  2. Dizaharide – compuse de la 2 până la 6 molecule. Zaharoza (zahărul de consum), lactoza (zahărul din lapte), maltoza (zahărul din malt, obținut din cereale încolțite);
  3. Polizaharide (zaharuri lentre) – compuse din peste 10 molecule. Cele mai des întâlnite sunt: glicogen (depozitează în ficat și mușchi), fibre (celuloza și pectina – fructe, legume cereale, legumenoase), amidonul (cartofi, porumb, fasole, pâine, paste).

Monozaharidele se absorb rapid și stimulează brusc mecanismul de reglare a glicemiei (secreția de insulină), de aceea senzația de sațietatea nu durează mult. În schimb, glucidele complexe încep să se discompună din cavitatea bucală, apoi la nivelul intestinului subțire, până devin și ele carbohidrați simpli, după care glucoza este absorbită în sânge.

Ce înseamnă ”indice glicemic”?

Cantitatea de zaharuri absorbită de organism raportată la valoarea glicemică a glucozei reprezintă indicele glicemic.

  1. Produsele cu indice glicemic mare stimulează o secreție rapidă și mare de insulină, în consecință celulele organismului încep să depoziteze glicogen, iar cu timpul ele (celulele) devin rezistente la insulină, astfel apare diabetul zaharat de tip 2. Produsele cu indicele glicemic mare sunt: mierea, cartoful, porumbul, pâinea albă, dulciurile, produsele de patisserie, zahărul etc.
  2. Produsele cu indice glicemic mic se absorb mai greu și produc o creștere glicemică mai lentă, ele sunt: fructele (datorită prezenței fibrelor) etc.
  3. Produse cu indice glicemic mediu sunt: pâinea integrală, orez etc.

Vezi mai jos tabelul care cuprinde produsele cu IG (indice glicemic) scăzut și mediu.

Între 0 şi 35
Alimente cu indice glicemic scăzut:

►IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;
► IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roşii, napi, marmeladă fără zahăr;
►IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;
►IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;
► IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;
►IG 10: avocado;
► IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc, scorţişoară, vanilie);
►IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Între 40 şi 50
Alimente cu indice glicemic mediu:

►IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fără zahăr);
► IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi, struguri, mărar;
► IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

Sursa: http://www.doctormenci.ro

Care este doza zilnică de glucide?

Dacă ești o persoană activă consumă 5-8 g. înmulțite cu kilogramele corpului, astfel vei obține doza zilnică de glucide. Ele trebuie să conțină 50- 60 % din aportul zilnic de calorii.  Iar raportul dintre ele trebuie să fie reprezentat astfel: 70%  – polizaharide și 30% mono și dizaharide. Deci baza alimentației trebuie să fie de origine vegetală, deși și produsele de origine animală conțin puține glucide cum ar fi: lactatele, carnea, ficatul.

Simplu spus, există:

Glucide recomandate: rădăcinoase (morcovi, țelină, ridichii, napi, praz), fasole, linte, năut, mazăre, porumb, fructele, tărâțe, orez brun, orz, ovăz, cereale integrale, pâine integrală, pastele, în special, integrale.

Glucide nerecomandate: ceriale cu zahăr, prăjituri, sirop de zahăr, băuturi acidulate cu zahăr, zahăr, biscuiți, ciocolată, alcool, griș.

Insuficiența de glucide provoacă:

  • Dereglări metabolice
  • Scăderea în kg
  • Stăre persistentă de oboseală, stare nervoasă.

Surplusul de glucide provoacă:

  • Obezitate
  • Infiltrația lipidică a ficatului
  • Diabet zaharat
  • Hipoglicemia
  • Intoleranța la glucoză

Dacă practici antrenamentele shaping

Înainte și după antrenament cu 2-3 ore nu consuma glucide. Glicogenul (rezerva) din ficat îți furnizează energia de care ai nevoie, astfel vei reuși să slăbești. În plus, nu uita că trebuie să generezi un deficit de metabolim bazal (din doza de kcalorii recomandată scazi 300-400 kcalorii), astfel în timpul antrenamentelor organismul va încerca să suplinească acest deficit cu ”arderea” zonelor problematice, unde este aportul sanguin: talie, fese, coapse.

P.S. ”Consider că longevitatea vieții aparține glucidelor ”bune”. Dacă o persoană consumă 60 % glucide ”bune” din alimentația zilnică, reduce riscul de îmbolnăvire, încetinește procesul de îmbătrânire și evită posibilitatea apariției celulelor canceroase.”

Salată de ouă fierte cu ceapă verde și maioneză

Când ai nevoie de ceva rapid, gustos și din ingrediente la îndemână, salata cu ou fiert este mereu o alegere inspirată. Fie că o servești ca aperitiv sau ca o gustare ușoară, combină prospețimea cepei verzi cu cremozitatea ouălor și a dressingului pentru un rezultat simplu, dar plin de savoare. E genul de salată care aduce gustul copilăriei și simplitatea mesei de acasă într-un bol.

Ingrediente (pentru 2-3 porții):
  • 4 ouă fierte tari
  • 2 fire de ceapă verde (sau 1 ceapă roșie mică, tocată fin)
  • 1-2 linguri de maioneză (sau iaurt grecesc pentru o variantă mai ușoară)
  • 1 linguriță de muștar (opțional, pentru un plus de aromă)
  • Sare și piper după gust
  • Mărar sau pătrunjel tocat (opțional)
  • Mod de preparare:
  • Fierbe ouăle tari (aprox. 10 minute), apoi răcește-le și curăță-le.
  • Taie ouăle cubulețe sau sferturi, după preferință.
  • Amestecă într-un bol ouăle, ceapa verde tocată, maioneza și muștarul (dacă folosești).
  • Asezonează cu sare și piper.
  • Presară verdeață deasupra și servește pe frunze de salată, cu pâine prăjită sau ca atare.
  • Direcția pentru Siguranța Alimentelor din România au depistat morcovi cu pesticide peste limita admisă, care erau importați din R. Moldova

    Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vaslui, România, a anunţat, vineri, că în urma unor analize efectuate la morcovi proveniţi dintr-un lot importat din Republica Molvova, s-a depistat prezenţa de pesticide peste limita admisă.

    O concentraţie crescută de pirimifos-metil

    Conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii instituţiei, proba a fost prelevată la Punctul de Inspecţie la Frontieră Albiţa, dintr-un lot de 23 de tone de morcovi, pe data de 10 aprilie 2025, iar rezultatele analizei de laborator au indicat o concentraţie crescută de pirimifos-metil.

    „Întrucât pesticidul neautorizat pirimifos-metil nu este apt consumului uman, am dispus efectuarea unei anchete şi luarea tuturor măsurilor de retragere de pe piaţă a produselor contaminate. Întreaga cantitate importată – 23.000 kg de morcovi clasa II, recolta anului 2024 – aparţine unei societăţi din Suceava, fiind destinată comercializării pe piaţa din România. Având în vedere riscurile pentru sănătatea consumatorilor, DSVSA Vaslui a informat de urgenţă sistemul RASFF (Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje), atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Am dispus măsuri de reţinere oficială a produsului şi interzicerea distribuirii către consumatori, urmând ca întreaga cantitate să fie neutralizată conform legislaţiei în vigoare”, a precizat directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, în comunicatul de presă citat de Agerpres.

    Pirimifos-metil este un insecticid din clasa organofosforicelor, utilizat pentru protecţia culturilor, dar care, în concentraţii ridicate, poate avea efecte toxice asupra sistemului nervos uman, în special în cazul unei expuneri repetate sau accidentale.

    Deocamdată autoritățile din Moldova nu au venit cu informații referitor la acest subiect.

    Băutura nr. 1 recomandată de dieteticieni care vă ajută să daţi jos din grăsimea viscerală

    Grăsimea viscerală este cea se acumulează în jurul organelor interne precum ficatul, stomacul sau intestinele, afectând sănătatea. Din fericire, pe lângă medicamente, dieteticienii spun că există o băutură care contribuie la scăderea acestui tip de ţesut adipos, scrie adevarul.ro

    Grăsimea corporală îndeplinește diferite funcții importante în organismul uman, de la stocarea anumitor vitamine, până la menținerea căldurii. Dar există un tip de grăsime, care poate avea efecte negative asupra sănătăţii: grăsimea viscerală.

    Deşi nu o vedem, ea se acumulează în jurul organelor interne precum ficatul, stomacul sau intestinele și poate crește semnificativ riscul de boli. Din fericire, spun dieteticienii, nu este nevoie de soluții complicate pentru a o ține sub control, pentru că există o băutură care ne poate ajuta în lupta cu acest tip de ţesut adipos şi pe care mulţi dintre noi o consumă de cum se trezesc dimineaţa. Este vorba despre atât de obişnuita cafea, potrivit eatingwell.

    Potrivit unui studiu din 2025, realizat pe un eșantion de peste 45.000 de participanți, cei care au consumat zilnic această băutură (în medie 1,7 cești) au prezentat niveluri semnificativ mai scăzute de grăsime viscerală comparativ cu cei care nu o consumau deloc.

    Dieteticianul Megan Byrd a explicat pe larg care este legătura dintre cafea şi scăderea stratului adipos din jurul organelor, precizând că multă vreme s-a crezut că factorul determinant este cafeina. C

    u toate acestea, spune ea, un studiu recent nu a găsit același efect şi la ceaiul verde, care conține, de asemenea, cofeină, astfel că s-a ajuns la concluzia că diferenţa nu o face simpla prezenţă a cofeinei, ci concentraţia acesteia.

    1. Stimulează metabolismul

    Conținutul ridicat de cofeină accelerează metabolismul în repaus, ceea ce poate duce la arderea mai eficientă a caloriilor și la reducerea depozitelor adipoase. Unele cercetări au demonstrat o creștere a ratei metabolice cu până la 20% timp de câteva ore după consum.

    „Cafeaua are, de obicei, mai multă cofeină decât ceaiul verde, ceea ce poate crește și mai mult rata metabolică în repaus. De fapt, unele studii au stabilit că, de fapt, cafeaua poate crește metabolismul timp de cel puțin trei ore după consum”, a explicat specialista.

    2. Este bogată în antioxidanți

    Cafeaua conține compuși precum acizii clorogenici și cafestolul, antioxidanți asociați cu reducerea grăsimii abdominale, a greutății corporale și a circumferinței taliei.

    Fiecare ceașcă conține între 200 și 550 miligrame din acești compuși vegetali benefici, mai mult decât ceaiul verde sau vinul roșu, iar antioxidanții ajută la protejarea organismului împotriva deteriorării celulelor.

    În plus, includerea unui număr mare de antioxidanți în alimentație dumneavoastră este o altă modalitate de a reduce potențial grăsimea viscerală.

    În mod specific, spune dieteticianul Beth Conlon, acizii clorogenici și cafestolul, ambele găsite în cafea, sunt doi antioxidanți care pot ajuta la pierderea grăsimii viscerale.

    „Studiile au arătat că acizii clorogenici pot reduce grăsimea abdominală, greutatea corporală și circumferința taliei. Se crede că acești compuși pot influența metabolismul și descompunerea grăsimilor, oferind un mecanism potențial dincolo de efectele cafelei asupra grăsimii viscerale”, a explicat ea.

    3. Cafeaua poate reduce apetitul

    Cofeina are un efect asupra sistemului nervos central, putând diminua senzația de foame. Totuși, efectele variază în funcție de momentul în care este consumată, unele studii arătând că băutura este mai eficientă în reducerea apetitului atunci când este savurată după masă.

    „Cofeina din cafea poate stimula sistemul nervos și poate reduce apetitul. În acest fel, cafeaua ar putea contribui la scăderea aportului caloric, reducând indirect grăsimea abdominală în timp”, a mai spus Beth Conlon, avertizând însă că aceasta nu este o mâncare în sine şi nu trebuie nicdecum să substituie alimentaţia.

    „Cafeaua în sine nu este o masă! Este important să aveţi o nutriție adecvată și mese echilibrate pe tot parcursul zilei pentru o bună nutriție și sănătate”, recomandă ea.

    Pentru efecte maxime, este recomandat consumul cafelei simple, fără adaosuri calorice excesive precum zahăr sau lapte. Cafeaua neagră este cea mai eficientă, însă, pentru cei care preferă un gust mai blând, adăugarea unei cantități mici de lapte vegetal (ovăz, migdale) este o opțiune potrivită.

    Vaccin anti-fumat
    Articolul anterior
    Prăjitură cu cremă de ciocolată, cafea şi migdale
    Articolul următor
    Close menu