Cea mai recentă rundă de tarife comerciale ale SUA, prezentată miercuri, va diminua şi mai mult vigoarea unei economii mondiale care abia şi-a revenit din creşterea inflaţiei post-pandemice, o economie îngreunată de datorii record şi neliniştită de conflictele geopolitice, comentează Reuters, potrivit digi24.ro.

În funcţie de modul în care preşedintele Donald Trump şi liderii altor ţări vor acţiona acum, ar putea fi vorba de un punct de cotitură pentru un sistem globalizat care, până acum, a luat de bună forţa şi fiabilitatea Americii, cea mai mare componentă a sa. Dar în lunile următoare vor prevala pur şi simplu efectele de creştere a preţurilor – şi, prin urmare, de diminuare a cererii – după ce noile taxe vor fi aplicate la mii de bunuri cumpărate şi vândute de consumatori şi companii de pe întreaga planetă.

„O văd ca pe o derivă a economiei americane şi globale către performanţe mai slabe, mai multă incertitudine şi, posibil, îndreptându-ne către ceea ce am putea numi o recesiune globală”, a declarat Antonio Fatas, macroeconomist la şcoala de afaceri INSEAD din Franţa. „Ne îndreptăm către o lume care este mai rea pentru toţi, deoarece este mai ineficientă”, a comentat Fatas, care a fost consultant pentru Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Vorbind miercuri în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, Trump a anunţat că va impune un tarif de bază de 10% pentru toate importurile şi a prezentat un tabel care arată taxe mai mari pentru unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai ţării, inclusiv 34% pentru China şi 20% pentru Uniunea Europeană.

Un tarif de 25% pentru automobile şi piese auto fusese deja confirmat anterior. Trump a declarat că tarifele vor readuce în Statele Unite capacităţi de producţie vitale din punct de vedere strategic. Având în vedere că producţia globală deja creşte la niveluri sub aşteptări, statisticienii se vor grăbi să calculeze impactul acestei măsuri – o sarcină deloc uşoară, având în vedere că Trump a sugerat în trecut că aceasta ar putea fi doar manevra de deschidere a unor negocieri cu rezultate incerte.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna aceasta, în cadrul unui eveniment Reuters, că deocamdată nu vede o recesiune globală. Ea a adăugat că Fondul se aşteaptă ca, în scurt timp, să facă o mică „corecţie” în jos a prognozei sale pentru 2025, de creştere globală de 3,3%. Dar impactul asupra economiilor naţionale va fi foarte divergent, având în vedere spectrul de tarife care variază de la 10 % pentru Marea Britanie la 49 % pentru Cambodgia.

Dacă rezultatul este un război comercial mai amplu, acesta ar avea repercusiuni şi mai mari pentru producători precum China, care ar fi nevoiţi să caute noi pieţe în faţa unei cereri scăzute din partea consumatorilor din întreaga lume. Iar dacă tarifele vor împinge înseşi SUA spre recesiune, acest lucru va afecta puternic ţările în curs de dezvoltare ale căror destine sunt strâns legate de cele ale celei mai mari economii a lumii.

O „lume inversată” „Ceea ce se întâmplă în Statele Unite nu rămâne în Statele Unite”, a declarat Barry Eichengreen, profesor de economie şi ştiinţe politice la Universitatea din California, Berkeley. „Economia este prea mare şi prea conectată la restul lumii prin intermediul comerţului şi al fluxurilor de capital pentru ca restul lumii să nu fie afectat”, a punctat Eichengreen. Efectele în lanţ pentru factorii de decizie politică din băncile centrale şi guverne sunt, de asemenea, potenţial mari.

O destrămare a lanţurilor de aprovizionare care, timp de ani de zile, au ţinut sub control preţurile pentru miliarde de consumatori ar putea duce la o lume în care inflaţia tinde să fie mai „fierbinte” decât nivelul de 2 % pe care bancherii centrali îl consideră în prezent un obiectiv uşor de gestionat. Iar economiile cu o creştere mai slabă a producţiei ar face ca guvernele să se străduiască şi mai mult să plătească datoria mondială record de 318.000 de miliarde de dolari şi să găsească bani pentru priorităţile bugetare, de la cheltuielile pentru apărare la măsurile climatice şi asistenţă socială. Şi dacă tarifele nu vor duce la îndeplinirea obiectivului declarat de Trump de a încuraja întreprinderile să investească în producţia internă din SUA, având în vedere deficitul de forţă de muncă internă cu care se confruntă deja o ţară aproape de ocuparea deplină a forţei sale de muncă?

Unii îl văd pe Trump căutând alte modalităţi de a elimina deficitul comercial global al SUA care îl enervează atât de mult – de exemplu, cerând altora să participe la o reechilibrare a cursurilor de schimb valutar în avantajul exportatorilor americani. „Vom continua să îl vedem prezentând modalităţi potenţial mai riscante de a face faţă puterii continue a dolarului”, a declarat Freya Beamish, economist şef la firma de strategie de investiţii TS Lombard.

Astfel de măsuri ar putea pune în pericol poziţia privilegiată a dolarului ca monedă de rezervă mondială preferată – un rezultat pe care puţini îl prevăd, fie şi numai pentru că nu există deocamdată alternative reale la dolar. Cu toate acestea, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment desfăşurat în Irlanda, că Europa trebuie să acţioneze acum şi să accelereze reformele economice pentru a concura în ceea ce ea a numit o „lume inversată”.

„Toată lumea a beneficiat de pe urma unui hegemon, Statele Unite, care era angajat într-o ordine multilaterală, bazată pe reguli”, a spus ea despre era post-Război Rece a inflaţiei scăzute şi a comerţului în creştere într-o economie globală deschisă. „Astăzi trebuie să ne confruntăm cu închiderea, fragmentarea şi incertitudinea”, a avertizat Lagarde.

Laptele este unul dintre cele mai consumate alimente din lume, fiind apreciat pentru gustul său plăcut și proprietățile sale nutritive. V-ați întrebat vreodată de ce este laptele alb?

Culoarea albă a laptelui se datorează compoziției sale complexe, care include apă, grăsimi, proteine, calciu și alte substanțe nutritive. Principalul factor responsabil pentru această culoare este cazeina, o proteină care reprezintă aproximativ 80% din totalul proteinelor din lapte. Particulele de cazeină formează micelii, structuri microscopice care difuzează și reflectă lumina în mod uniform, creând impresia de alb, scrie digi-world.tv.

În plus, grăsimile din lapte contribuie la aspectul său omogen. Grăsimea din lapte se află sub formă de globule microscopice, care, la rândul lor, dispersează lumina. Această dispersie nedirecționată a razelor luminoase este ceea ce face ca laptele să pară alb.

Un alt aspect interesant este că, deși apa pură este incoloră, atunci când conține particule suspendate (așa cum este cazul laptelui), lumina este reflectată în toate direcțiile, rezultând o culoare albă opacă. Acest fenomen este similar cu cel care face ca norii să fie albi, deoarece particulele de apă din nori împrăștie lumina soarelui.

Dacă laptele este degresat, își poate schimba ușor culoarea, devenind mai translucid. Acest lucru se întâmplă deoarece eliminarea grăsimii reduce dispersia luminii. De asemenea, în cazul laptelui provenit de la alte animale decât vacile, cum ar fi caprele, nuanța sa poate varia ușor datorită diferențelor în compoziția grăsimilor și proteinelor. 

Laptele este alb datorită dispersiei uniforme a luminii de către miceliile de cazeină și globulele de grăsime. Acest fenomen optic simplu stă la baza aspectului pe care îl cunoaștem cu toții.

Elon Musk a cerut marți arestarea liderilor unor „ONG-uri alse” care primesc fonduri federale — spunând că aceștia reprezintă o formă de „partid unic”, conectată politic, care este implicată în „spălarea banilor” și risipirea banilor contribuabililor, scrie evz.ro.

Apelul șefului Departamentului pentru Eficiența Guvernamentală pentru acțiunile legale vine în timp ce el conduce eforturile de a reduce cheltuielile federale anuale cu 1 trilion de dolari pentru a înjumătăți deficitul.

„În ceea ce privește organizațiile non-guvernamentale, aceste tipuri de ONG-uri false, cred că trebuie să aibă loc o serie de arestări,” a spus Musk într-un interviu la „The Five” de la Fox News.

„Acestea sunt organizații de caritate false [conduse] în principal de democrați… uneori există puțin din Republicani acolo, pentru că uneori le aruncă Republicanii un os ca să spună: „Hei, taci din gură despre asta. Așa că acolo începe să apară ideea de unipartid”, a spus Musk.

Rețea de ONG-uri false pentru a spăla fonduri federale

Elon Musk a declarat marți că vrea ca autoritățile să aresteze liderii „falselor ONG-uri” care au luat fonduri federale.

„Dar este copleșitor în favoarea democraților, iar aceștia dau aceste miliarde de dolari ONG-urilor conduse de democrați, care apoi trec printr-o întreagă rețea de ONG-uri suplimentare — este un uriaș sistem de spălare a banilor. Chiar în acest moment, cred că cuvântul ONG și spălarea de bani sunt aproape sinonime”, afirmă Musk.

Termenul „unipartid” este folosit frecvent de susținătorii președintelui Trump pentru a descrie politicienii din ambele partide majore care au o gândire similară în privința operațiunilor guvernamentale, cheltuielilor și politicii externe — în general în opoziție cu agenda populistă a lui Trump.

Musk nu are puterea de a ordona anchete penale, dar influența sa imensă ar putea ridica ideea în rândul numiților lui Trump de la Departamentul de Justiție și în birourile procurorilor din SUA.

Musk a acordat interviul în timp ce îi îndemna pe telespectatori să voteze într-o cursă judiciară din Wisconsin. Știri FOX

„Roțile justiției se învârt încet, dar sigur,” a spus Musk. „Am un simț maniacal al urgenței.”

CEO-ul Tesla și SpaceX și proprietarul X, care conduce DOGE ca angajat guvernamental neplătit, nu a menționat niciun ONG specific sau operator presupus corupt.

Republicanii au evidențiat recent un grant de 2 miliarde de dolari pentru mediu acordat anul trecut de administrația Biden unui consorțiu de organizații legate de fosta candidată democratică la guvernatorul Georgiei, Stacey Abrams, care a consiliat în efortul de a obține fondurile.

Musk nu a numit niciun ONG sau lider anume pe care crede că ar trebui să fie arestați

Abrams susține că nu a beneficiat financiar în mod personal, inclusiv pentru că banii nu au fost distribuiți și ea a părăsit locul de muncă de la una dintre organizațiile partenere.

Administratorul Agenției pentru Protecția Mediului, Lee Zeldin, a tweet-uit săptămâna trecută că „[t] DOJ/FBI investighează” acel premiu.

Musk a mai spus la „The Five” că crede că autoritățile vor aresta o persoană „sperăm săptămâna aceasta” pentru că ar fi furat 400.000 de numere de asigurare socială.