O strategie japoneză de economisire a energeiei ar putea deveni un model pentru europeni. Iată ce presupune „setsuden”

În timp ce Europa se confruntă cu rezerve mai mici de gaze naturale din cauza reducerii livrărilor din Rusia, criza energetică din Japonia declanșată de dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima de acum zece ani ar putea oferi o lecție de supraviețuire pentru europeni, cu metode de economisire a energiei precum stingerea luminilor sau oprirea lifturilor, scrie Reuters citat de realitatea.md.

Miniștrii Energiei din UE au aprobat marți o propunere prin care țările membre se angajează să scadă consumul de gaze cu 15% din luna august și până în martie din cauza nesiguranței aprovizionării cu energie provocată de războiul din Ucraina.

Economisirea energiei, cunoscută sub numele de „setsuden” în Japonia, a devenit un proiect național pentru niponi după cutremurul și tsunamiul din 2011 care au provocat dezastrul de la centrala nucleară din Fukushima.

În săptămânile și lunile care au urmat, centrele comerciale au închis scările rulante, fabricile și-au redus activitatea, iar saloanele de jocuri de noroc pachinko au fost închise temporar.

„Trebuie să facem ceva, ori altfel va fi un dezastru” – aceasta a fost gândirea multor japonezi în acea perioadă, potrivit lui Koichiro Tanaka de la Institutul de Economie Energetică din Japonia.

Presiunea socială și întoarcerea la combustibilii fosili

Presiunea socială intensă, aceeași care i-a făcut pe oameni să se conformeze restricțiilor din timpul pandemiei de Covid-19, a jucat și ea un rol important. Tokyo Electric Power Co., operatorul centralei Fukushima-Daiichi, a pierdut în jur de 40% din capacitatea sa de generare de electricitate.

Imediat după ce a avut loc accidentul, compania de electricitate a întrerupt curentul pentru prima dată în istorie și a introdus alte întreruperi în regiunea capitalei țării în următoarele săptămâni. Într-un final, a repornit centrale mai vechi pe bază de cărbune și gaze naturale pentru a suplini deficitul energetic.

În luna mai a acelui an, guvernul japonez i-a rugat pe cetățeni săi și întreprinderile din Tokyo și nordul Japoniei să reducă din consumul de electricitate cu 15% în intervalele cele mai solicitante din timpul verii. Măsuri similare au fost adoptate anul acesta în timp ce Japonia se confruntă cu o aprovizionare cu energie deficitară.

Cele mai multe companii japoneze au aplicat măsuri de austeritate din momentul în care dezastrul din 2011 a lovit națiunea, cum ar fi stingerea luminilor și oprirea lifturilor.

Ministerul Mediului a țintit pentru o reducere și mai drastică a consumului de energie de 25%, cerând populației să închidă peste jumătate din imprimante în timpul orelor de vârf și să vină la serviciu cu propriile băuturi răcoritoare ca aparatele automate să poată fi scoase din priză.

Haine mai subțiri la locul de muncă și meciuri de fotbal matinale

Echipele de baseball și fotbal nu au mai jucat noaptea pentru a reduce nevoia pentru aprinderea nocturnei. Administratorii de la birou au crescut temperatura în termostate și i-au încurajat pe angajați să adopte campania guvernamentală „Cool Biz”, care presupunea purtarea de haine mai subțiri pe timpul verii.

Opinia publică s-a întors împotriva energiei nucleare și până la finalul anului 2013, Japonia a închis 54 dintre reactoarele sale nucleare care aprovizionau cu electricitate un sfert din țară. O mică parte dintre ele au fost repornite între timp.

Pentru a putea umple golul lăsat de închiderea centralelor nucleare, Japonia a apelat la combustibilii fosili, precum gazele naturale lichefiate (GNL), cărbune și petrol. Importurile de GNL din Qatar s-au dublat în 2012 la 15,66 milioane de tone, față de 2010.

Japonia a înregistrat în 2011 primul deficit comercial din ultimii 31 de ani

Creșterea importurilor de energie a fost unul dintre factorii care au dus în 2011 la înregistrarea primului deficit comercial al Japoniei din ultimii 31 de ani. Economia a alunecat în recesiune în perioada care a urmat cutremurului, iar lipsa rezervelor de energie a sugrumat renașterea economică a Japoniei după criza financiară globală.

PIB-ul a scăzut cu 0,9% în sfertul de an în care a avut loc accidentul de la Fukushima și a rămas neschimbat pentru restul anului 2011.

„În cazul europenilor, din moment ce ei sunt conectați prin rețele, ar putea avea impresia că se vor putea baza în ultimă instanță pe ajutorul venit din altă parte”, a spus Tanaka. „Aici în Japonia, noi nu ne permitem acest lux. Suntem doar noi.”

Ce salariu ridică un polițist începător în R. Moldova. Ministrul Efros, despre intenția mai multor angajați ai MAI de a pleca din sistem

Mai mulți angajați ai Ministerului Afacerilor Interne au intenția de a pleca din sistem, iar motivația este una financiară, scrie noi.md.

O spune ministrul Adrian Efros potrivit căruia instituția pe care o conduce se confruntă cu o criză de cadre, în special, în cadrul Poliției de Frontieră și a Inspectoratului General de Poliție. Potrivit ministrului, salariul unui polițist începător este de 11 mii de lei. Ministrul Afacerilor Interne recunoaște că entitatea pe care o conduce duce lipsă de angajați, mai multe funcții fiind vacante. Potrivit ministrului, deși s-a reușit o modestă majorare a salariilor polițiștilor, lefurile mici rămîn cauza principală a plecărilor din sistem. „Ministerul Afacerilor Interne este cel mai mare minister ca număr de angajați. Sunt locuri vacante în diferite subdiviziuni. Dacă ne referim la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aici sîntem completați 100%. La Inspectoratul General de Poliție avem locuri vacante, la Poliția de Frontieră, la fel, sînt locuri vacante. În discuțiile cu colegii care au intenția de a pleca din sistem, motivația este asigurarea financiară. La începutul anului s-a reușit ca valoarea de referință a polițiștilor să fie mărită de la 1900 la 2300. Adică, salariul s-a mărit cu 1000 de lei. Pentru un polițist începător salariul s-a mărit de la 10 la 11 mii de lei. Cu cît e mai mare vechimea de muncă, cu atît salariile sînt mai mari”, a spus Adrian Efros în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV. Potrivit ministrului, noi majorări de salarii pentru angajații MAI, deocamdată, nu se prevăd, însă aceștia vor mai beneficia de ajutoare unice și sporuri salariale. „Mai e nevoie de intervenții pe domeniul social, ca angajatul MAI cînd vine la serviciu să fie sigur că familia sa este bine, are o viață decentă și acest lucru va contribui mult la diminuarea actelor de corupție. Acum, pentru că avem unele funcții necompletate, avem posibilitatea ca banii respectivi să fie redirecționați pentru a le oferi angajaților sporuri sau ajutoare unice. Noi ne dorim majorări de salarii, dar asta nu depinde de voința ministrului Efros sau a premierului, noi pornim de la un cadru bugetar disponibil. Cînd vom avea o economie puternică, cînd toată lumea va plăti impozitele, cînd toți vom contribui la bugetul de stat, atunci vom avea sumele disponibile pentru a mări salariile. Nu este vorba de nedorința de a mări salariile, ci de austeritatea bugetară”, a mai spus ministrul Afacerilor Interne. În octombrie 2023, în cadrul programului „Spor pentru Moldova” o plată unică în valoare de 5000 de lei a fost oferită la peste 10 mii de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne – polițiști și carabinieri.

Sportivul nostru Valentin Petic s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris 2024

Republica Moldova a mai obținut o cotă de participare la Jocurile Olimpice de la Paris.

Luptătorul de stil greco-roman Valentin Petic s-a calificat în premieră la Olimpiada de Vară. În ultima dispută, care i-a asigurat calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris, sportivul nostru l-a învins pe germanul Etienne Kinsinger, în categoria de greutate de până la 67 kg.

Până la această performanță, Valentin Petic a mai obținut alte trei victorii: l-a învins pe croatul Dominik Etlinger, egipteanul Mohamed Ibrahim Elsayed și elvețianul Andreas Vetsch.

Anterior, și luptătorul de stil greco-roman Victor Ciobanu a obținut o cotă de participare pentru Olimpiada de Vară din capitala Franței.

Până acum Republica Moldova și-a asigurat unsprezece cote de participare la Jocurile Olimpice de la Paris.

Schimb cultural și educațional între elevii din Moldova și România

În data de 8 mai 2024, cadrele didactice și elevii Școlii Gimnaziale „Româno-Britanice” din municipiul Galați, România, vor găzdui Consiliul Regional al Elevilor din orașul Florești, raionul Florești, Republica Moldova. Tinerii entuziaști vor experimenta o serie de activități educaționale deosebite și vor descoperi locuri inedite ale localității.

Schimb cultural și educațional între elevii din Moldova și RomâniaImagine simbol

Inițiativa de schimb cultural și educațional marchează un moment deosebit în colaborarea României cu instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Este o ocazie de a împărtăși nu doar cunoștințe și experiențe, ci și de a construi punți de prietenie și înțelegere între tinerii din ambele țări, transmite www.stiri.md.

Programul special pregătit pentru acești elevi va cuprinde o gamă variată de activități, de la activități interactive la excursii captivante în jurul orașului Galați. Acești tineri vor avea ocazia să exploreze bogata noastră moștenire culturală, să descopere frumusețea naturii locale și să interacționeze cu elevi din Școala Gimnazială Româno-Britanică.

„Ne angajăm să oferim acestor elevi o experiență memorabilă și educativă, care să îi încurajeze să-și dezvolte pasiunile și să-și extindă orizonturile. Suntem convinși că acest schimb cultural va contribui la formarea lor ca cetățeni responsabili și deschiși către diversitatea lumii în care trăim”, susține Liliana Tcaciuc, profesoară din cadrul Școlii Româno-Britanică, municipiul Galați, România. 

Ucraina afirmă că o nava deținută de sirieni și acostată în Liban transportă cereale furate
Articolul anterior
Dolarul crește, iar euro scade
Articolul următor