Sicriul cu trupul neînsufleţit al jurnalistului şi scriitorului Efim Josanu a fost depus la biserica de la cimitirul Sfântul Lazăr din Capitală. Acesta s-a stins din viaţă în urma complicaţiilor provocate de Covid-19 şi va fi înmormântat azi în satul lui de baştină – Ciulucani, raionul Teleneşti.
Efim Josanu a încetat din viaţă la vârsta de 73 de ani. Ultimele zile din viaţă le-a trăit pe patul de spital, transmite publika.md.
Virgil Josanu, fiul: ,,El a fost internat miercuri în spital şi starea lui era satisfăcătoare până la momentul când am auzit că a făcut ictus cerebral şi a stat intubat două zile.”
Cristina Tangher, nepoată: ,,Îmi este greu să mă gândesc că nu mai este printre noi. A fost pentru mine un unchi foarte bun, era vesel, onest. Îi plăcea să glumească”.
Colegii de breaslă şi cei care au lucrat cu el vorbesc despre o pierdere de neînlocuit.
Efim Josanu a fost unul dintre promotorii emisiunii „Mesager” de la Televiziunea Naţională, fiind redactor-şef al Departamentului Actualităţi în anii de Renaştere Naţională. Ultimii ani din viaţă i-a dedicat jurnalismului sportiv, organizând şi desfăşurând campanii de promovare a sportului în localităţile din ţară. În 1996, Efim Josanu a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”. Reportajul video poate fi urmărit aici.
Şi copiii lui Efim Josanu sunt profund îndureraţi. Fiica, Constanţa, a organizat o slujbă de pomenire în SUA, la Hollywood, acolo unde este înmormântată mama, soţia lui Efim Josanu – Stela, decedată acum 10 ani, iar fiul Vergiliu s-a ocupat de rînduiala creștină din Moldova, el spune că ţine minte poveţele lui tata.
„Tot timpul mă îndemna să fac sport, să fiu activ, era vesel, glumeţ, aşa îl ţin minte pe el, deja îmi rămâne numai în amintire…”, a mărturisit fiul Vergiliu Josanu, medic de profesie, pentru flacaratv.md.
După slujba de pomenire, oficiată la Biserica „Învierea Domnului” din Chișinău, cortegiul funerar s-a îndreptat spre satul natal Ciulucani. A fost dorinţa lui Efim Josanu să-şi doarmă somnul de veci la vatra strămoşilor…
Posturile ilegale din Zona de Securitate au început să fie demontate
Posturile instalate ilegal de Tiraspol în Zona de Securitate au început a fi demontate. Întrebat de jurnaliști despre asta, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că există astfel de informații și ele în prezent se verifică, notează IPN.
„Din câte cunoaștem a început deja demontarea lor la Bender. A fost o informație care trebuie verificată și vom reveni cu detalii pe acest pe aceste posturi de control ilegale, care din 2022 au fost în permanentă atenție la grupurile de lucru și la formatul de discuție 1+1. Sperăm că lucrurile vor merge înainte”, a precizat vicepremierul, conform IPN.
În 2020, autoritățile de la Tiraspol au instalat unilateral, în perioada stării de urgență legată de pandemia de COVID-19, 37 de posturi în jurul localităților aflate sub controlul autorităților constituționale. Atunci, Chișinăul a apreciat decizia ca fiind o sfidare a Acordului din 21 iulie 1992. Pe parcurs, Tiraspolul a redus numărul posturilor.
Chișinăul a înaintat Tiraspolului mai multe solicitări, care au stat la baza înțelegerilor de a permite livrarea gazelor în regiunea transnistreană. Scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active) a fost una dintre cerințe.
Cercetătorii au descoperit celulele creierului care îţi spun să nu mai mănânci: Neuronii care urmăresc fiecare muşcătură
Oamenii de ştiinţă de la universitatea americană Columbia au descoperit neuroni specializaţi în creierul şoarecilor care le ordonă animalelor să se oprească din mâncat, scrie stirileprotv.ro.
Deşi se ştie că multe circuite de hrănire din creier joacă un rol în monitorizarea consumului de alimente, neuronii din aceste circuite nu iau decizia finală care ne opresc din mâncat.
Neuronii identificaţi de cercetătorii de la Columbia, un nou element al acestor circuite, sunt localizaţi în trunchiul cerebral, cea mai veche parte a creierului vertebratelor.
Descoperirea lor ar putea conduce la noi tratamente pentru obezitate.
„Aceşti neuroni nu seamănă cu niciun alt neuron implicat în reglarea saţietăţii”, a declarat dr. Alexander Nectow, medic-cercetător la Colegiul Vagelos de Medicină şi Chirurgie al Universităţii Columbia, care a condus cercetarea, într-un comunicat.
El spune că, alţi neuroni din creier se limitează, de obicei, la detectarea alimentelor introduse în gură, la modul în care alimentele umplu intestinul sau la nutriţia obţinută din alimente.
„Neuronii pe care i-am găsit sunt speciali prin faptul că par să integreze toate aceste informaţii diferite şi chiar mai mult”, explică cercetătorul.
Celule identificate în trunchiul cerebral
Decizia de a nu mai mânca este un fenomen familiar.
„Se întâmplă de fiecare dată când ne aşezăm să luăm masa: La un moment dat, în timp ce mâncăm, începem să ne simţim sătui, apoi ne săturăm şi mai mult, iar apoi ajungem la un punct în care ne gândim, bine, este suficient”, explică dr. Nectow.
Cum ştie creierul când corpul s-a săturat şi cum acţionează pe baza acestei informaţii pentru a ne opri din mâncat?
Alţi cercetători au localizat anterior celulele care iau decizii în trunchiul cerebral, dar pistele s-au oprit acolo.
Laboratorul de la Columbia a utilizat noi tehnici unicelulare care fac posibilă pătrunderea într-o regiune a creierului şi distingerea diferitelor tipuri de celule care, până acum, au fost greu de distins unele de altele.
„Această tehnică – profilarea moleculară cu rezoluţie spaţială – ne permite să vedem unde se află celulele în trunchiul cerebral şi cum arată compoziţia lor moleculară”, continuă dr. Nectow.
În timpul profilării unei regiuni a trunchiului cerebral cunoscută pentru procesarea semnalelor complexe, cercetătorii au observat celule pe care nu le cunoşteau şir care aveau caracteristici similare cu alţi neuroni implicaţi în reglarea apetitului. „Oh, asta este interesant”, ne-am spus. „Ce fac aceşti neuroni?”
Neuronii care urmăresc fiecare muşcătură
Pentru a vedea cum influenţează neuronii alimentaţia, cercetătorii i-au proiectat astfel încât să poată fi activaţi şi dezactivaţi cu ajutorul luminii.
Atunci când neuronii erau activaţi de lumină, şoarecii mâncau mult mai puţin. Intensitatea activării a determinat cât de repede animalele au încetat să mănânce.
„Interesant este faptul că aceşti neuroni nu semnalează doar o oprire imediată; ei ajută şoarecii să-şi încetinească treptat alimentaţia”, completează Srikanta Chowdhury, cercetător ştiinţific în cadrul laboratorului condus de dr. Nectow.
Cei doi au analizat, de asemenea, modul în care alte circuite alimentare şi hormoni au afectat neuronii. Ei au descoperit că neuronii au fost reduşi la tăcere de un hormon care creşte pofta de mâncare şi activaţi de un agonist GLP-1, o clasă de medicamente acum populare pentru tratarea obezităţii şi a diabetului.
Aceste experimente au descoperit că aceste semnale de intrare au ajutat neuronii să urmărească fiecare muşcătură a şoarecilor.
„În esenţă, aceşti neuroni pot mirosi mâncarea, pot vedea mâncarea, pot simţi mâncarea în gură şi în intestin şi pot interpreta toţi hormonii intestinali care sunt eliberaţi ca răspuns la mâncare”, spune dr. Nectow. „Şi, în cele din urmă, valorifică toate aceste informaţii pentru a decide când este suficient şi ne opresc din mâncat”.
Deşi neuronii specializaţi au fost identificaţi deocamdată doar la şoareci, dr. Nectow spune că localizarea lor în trunchiul cerebral, o parte a creierului care este în esenţă aceeaşi la toate vertebratele, sugerează că este foarte probabil ca oamenii să aibă aceiaşi neuroni.
„Credem că este un nou punct de intrare major pentru a înţelege ce înseamnă să fii sătul, cum se întâmplă acest lucru şi cum este valorificat pentru a încheia o masă”, adaugă dr. Nectow. „Şi sperăm că ar putea fi folosit pentru terapiile împotriva obezităţii pe viitor”.
ULTIMA ORĂ! Guvernul a majorat valoarea compensațiilor pentru energie
Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, ajustarea indicatorilor la calculul compensațiilor pentru energie pentru perioada decembrie 2024 – martie 2025. Astfel, compensațiile la energie sub formă de plată monetară, în special pentru cei care consuma gaze naturale, vor crește, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Modificările vin să atenueze impactul generat de majorarea tarifelor la gazele naturale, de la 1 decembrie 2024, prin ajustarea formulelor de calcul pentru compensații.
Astfel, valoarea minimă a compensației crește de la 300 de lei la 500 de lei pentru toate tipurile de energie. Valoarea maximă va spori de la 800 lei la 1000 lei pentru gaze naturale, iar pentru energia termică, electricitate și combustibil solid valoarea maximă va rămâne la nivelul de 800 lei.
„Compensația medie va crește de la 524 de lei în luna noiembrie la 715 lei în luna decembrie. Aceste compensații vor asigura un tarif final pentru cetățeni care nu este mai mare decât cel de anul trecut”, a spus Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Modificările mai prevăd că testul de non-vulnerabilitate nu se aplică gospodăriilor casnice în componența cărora se află cel puțin o persoană cu dizabilitate severă. Măsura va oferi sprijin adițional pentru perioada rece a anului tuturor familiilor cu persoane cu dizabilități.
Compensațiile aferente perioadei decembrie 2024 – martie 2025 vor fi distribuite beneficiarilor în perioada ianuarie – aprilie 2025. Decizia privind valoarea compensației pentru luna decembrie va putea fi vizualizată în cabinetul personal începând cu 10 ianuarie.
Pentru luna decembrie 2024, implementarea proiectului presupune un cost total în valoare de 500 milioane lei, pentru circa 670 de mii de beneficiari. În luna noiembrie, peste 703 mii de gospodării s-au înregistrat în Sistemul Informațional compensatii.gov.md, iar în luna decembrie au fost înregistrate peste 33 de mii de cereri noi.
