Specialiștii în psihologie susțin că responsabilizarea copiilor, de la vârste mici, cu anumite treburi casnice, influențează în mod pozitiv comportamentul acestora pe termen lung. Scopul ar fi să ne învățăm copiii să facă anumite activități, pentru a le crește simțul responsabilității, dar și pentru a-și însuși anumite cunoștințe practice și, cel mai important, să nu uităm niciodată să le arătăm copiilor aprecierea și mulțumirea pentru efortul lor.
Potrivit specialiștilor, este bine să ținem cont de vârsta micuțului atunci când îi cerem să îndeplinească o anumită sarcină, deoarece o însărcinare prea dificilă poate fi frustrantă sau chiar periculoasă pentru copil, dar există și șanse să se plictisească, dacă aceasta este prea uşoară pentru el.
Chiar şi copiii mai mici pot să ajute, dacă alegi o serie de responsabilităţi pe măsura vârstei și puterii lor. În acest caz, poți să începi cu sarcini simple, cum ar fi strânsul jucăriilor, iar, în acest fel, micuții se vor simţi încântați și utili.
/* (c)AdOcean 2003-2017, promo.fish.Unica.md.All. InPage_Mobile */
ado.slave(' adoceanrosdcfepomos', {myMaster: 'CkunqTStlx7YoevtfueBX_vh. kxuKTu_pRhoaa8Sml..17' });
Ce poți face pentru ca operaţiunea „curăţenia” să se desfăşoare pe cale amiabilă?
- roagă copilul să ajute şi nu-i ordona
- nu îi cere ca totul să decurgă perfect
- nu îl presa să termine mai repede
- dă-i instrucţiuni precise
- poți întocmi liste cu sarcini şi ,,deadline-uri,,
Mai jos, îți prezentăm o listă cu o serie de sarcini, pe categorii de vârstă, sugerate de către psihologii americani Bernice Bronia Grunwald și Harold McAbee. Totodată, trebuie reținut faptul că micuții se dezvoltă în mod diferit. De aceea, în funcție de copil, poți adăuga sau, dimpotrivă, reduce din îndatoriri.
În atenția părinților! Este cazul să amintim că recomandările enumerate mai jos sunt doar niște sugestii, activități pe care copiii le pot face la îndemnul și sub supravegherea părinților (acest lucru exclude faptul că ,,micuții ar trebui să poată face, în mod obligatoriu, activitățile enumerate mai jos, la vârsta lor).
Așadar, la vârsta de 3 ani, îi poți cere copilului:
-să adune jucăriile și să le pună în coș;
-să se spele pe dinți, pe față, pe mâini, să se pieptene;
-să se dezbrace singur, să se îmbrace cu ajutor;
-să pună cărțile pe masă sau în dulap, să pună pe masă șervețele, tacâmuri, să curețe măsuța după ce a luat masa, să curețe cu șervețelul resturile de pe masă, să hrănească peștii din acvariu, să aranjeze hăinuțele.
La 4 ani:
-să își facă patul cu ajutor;
-să șteargă praful de pe rafturi;
-să ajute la prepararea deserturilor, decorarea tortului, aranjarea tacâmurilor pe masă, la curățenie în grădină, în curte, la spălatul vaselor.
La 5 ani:
-să își facă patul;
-să ajute la curățenia casei;
-să plătească pentru cumpărături mici;
-să hrănească animalul de companie, să curețe după el;
-să își lege singur șireturile;
-să-și prepare singur un sendviș, un dejun simplu, să curețe masa de lucru, să servească bucatele, să se îmbrace singur și să strângă hainele.
La 6 ani:
-să dea cu aspiratorul;
-să ude florile și să plimbe animale de companie;
-să ducă gunoiul;
-să își aleagă singur hainele cu care să se îmbrace, în funcție de timpul de afară;
-să pună hainele pe cuier;
-să găteasca mâncare simplă, un sendviș cald;
-să aranjeze tacâmurile pe masă;
-să își pregătească ghiozdanul.
La 7 ani:
-să spele animalul de companie;
-să calce rufe simple;
-să-şi facă curat în cameră;
-să strângă şi să cureţe masa;
-să răspundă la telefon;
-să poată executa cererile părinților, să se trezească singur dimineața, fară a-i aminti și să meargă singur la culcare, să curețe după ce a folosit WC-ul sau chiuveta.
La 8-9 ani:
-să spele pe jos, să dea cu aspiratorul;
-să ajute la pregătirea cinei;
-să-şi prepare gustări simple (sendvișuri, cereale cu lapte etc.);
-să-şi spele rufele;
-să-şi pregătească micul dejun;
-să plimbe căţelul;
-să aranjeze lucrurile în dulap sau sertare;
-să poată coase un nasture;
-să umple singur cada, să ajute pe alții în diverse activități, dacă i se cere, să aiba grijă de frații și surorile mai mici, să poată da cu vopsea.
La 9-10 ani:
-să se descurce cu mașina de spălat și uscătorul de haine;
-să traverseze strada singur;
-să poată merge singur în ospeție;
-să schimbe lenjeria de pat, să cumpere produse conform unei liste, să meargă la întâlniri planificate, doar dacă nu este nevoit să ia un mijloc de transport, să poata acorda primul ajutor, să spele mașina.
La 10-11 ani
-să poată circula cu autobuzul;
-să spele geamurile;
-să cureţe toaleta;
-să spele maşina;
-să gătească feluri de mâncare simple, sub supravegherea părinţilor;
-să calce rufe;
-să cureţe bucătăria;
-să-şi schimbe aşternuturile;
-să cureţe cuptorul cu microunde;
-să tundă gazonul;
-să gestioneze singur o mică sumă de bani;
-să nu-i fie frică să rămână singur acasă, să aibă o atitudine responsabilă în raport cu hobby-ul său.
La 11-12 ani:
-să ajute părinții în activități importante, la renovarea casei;
-să curețe aragazul, cuptorul electric;
-să pregătească frații mai mici pentru culcare, să își organizeze singur timpul acordat temelor pentru acasă.
La 13-17 ani:
-să poată găti prânzul pentru toată familia;
-să ajute apropiații în diverse activități;
-să aibă un orar fix de culcare în zilele de școală, la îndemul părinților;
-să fie conștient de forțele și aptitudinile sale;
-să îndeplinească, pe parcurs, toate angajamentele pe care și le-a asumat.
sursa foto: www.adme.ru