Spanac, broccoli, mango sau avocado sunt câteva dintre legumele şi fructele mai rar agreate de copii. Din experienţele părinţilor, lista poate fi mult mai lungă. Psihologul Cristina Drăgulin oferă câteva sfaturi şi trucuri pentru a-i determina pe copii să încerce mai multe feluri de mâncare.
Fii calm. Totul începe cu răbdare. Nu te enerva dacă prichindelul nu mănâncă o legumă sau un fruct. Nu îi reproşa nimic, nu-i spune că „ai muncit mult” pentru a găti mâncarea sau „ce ar da alţii să aibă ce are el în farfurie!”. Nu insista să mănânce dacă el refuză mâncarea. Spune-i că vei aştepta să i se facă foame şi atunci vei fi alături de el să îi dai să mănânce.
Cunoaşte-ţi copilul. Trebuie să ştii care sunt preferinţele culinare ale copilului tău. Ce îi place să mănânce? Ce gusturi preferă (dulce, dulce- acrişor, dulce-amar etc.) şi în ce combinaţii? Care este ritmul lui biologic în privinţa hranei – i se face foame mai rar sau mai des? Încă de la începutul diversificării, când introduci treptat legumele şi fructele în alimentaţia copilului, poţi afla multe răspunsuri.
Fii creativ! Încearcă tot felul de combinaţii. Amestecă legume/fructe agreate de copil cu cele care îi plac mai puţin, în cantitate mai mică (nu pe cele care intră în categoria alimentelor refuzate total). Apoi, combină legumele/fructele care îi plac foarte mult cu unele pe care le-a refuzat, în cantităţi foarte mici. În toate cazurile, trebuie să domine gustul celor plăcute de copil!
Renunţă la combinaţiile pe care le refuză. Nu minţi copilul. Spune-i mereu ce are în farfurie, indiferent de vârstă (încă de când începi diversificarea). Poţi inventa poveşti cu legume şi fructe pentru a sublinia rolul lor pentru organism. Şi atunci când îi pui în mâncare legume/fructe mai puţin agreate, spune-i acest lucru, chiar dacă uneori asta înseamnă că nu va mânca. Se va întâmpla ceva mult mai important: va avea încredere deplină în tine!
Respectă-ţi copilul. Gusturile copilului trebuie cunoscute şi respectate. Rolul tău de părinte este de a-l ghida, nu de a impune. Tu eşti cel care îi face cunoscute numeroasele posibilităţi; în plus, trebuie să-i respecţi dreptul de a alege. Dacă ai o atitudine calmă, de respect şi toleranţă, copilul o va prelua şi, treptat, în loc să refuze cu încăpăţânare orice mâncare ce conţine legume sau fructe care nu-i plac, va deveni în timp disponibil să guste, ştiind că nu va fi obligat să mănânce dacă nu vrea. Responsabilitatea părinţilor nu este să ofere de toate şi să îmbuibe copiii cu mâncare pentru că „aşa trebuie” (căci nu trebuie!), ci rolul lor este să înveţe copilul să aibă o relaţie sănătoasă cu hrana, să o cunoască şi să fie dispus să-şi diversifice experienţele culinare, să se simtă relaxat în timpul mesei, să ştie să aleagă dintre ce e sănătos şi ceea ce este nesănătos.