Cel mai mic bebeluş din România a fost externat din spital. Fetiţa născută prematur la Spitalul Judeţean din Constanţa, avea doar 390 de grame cand a venit pe lume şi a stat internată mai bine de trei luni până când medicii au decis că poate pleca acasă cu părinţii.
Antonia Maria s-a grăbit să vină pe lume cu patru luni mai devreme, relatează Observator.
Andreea Pascal, mamă: Totul a început la 24 de săptămâni, după morfologia de trimestru doi, unde am făcut o hipertensiune indusă de sarcină şi a rezultat lipsa lichidului. Totul a fost de cauză placentară, motiv pentru care a trebuit să fiu operată de urgenţă, să fie scoasă bebelina, să aibă o şansă.
Greutatea de doar 390 de grame i-a uimit şi pe medicii care au făcut tot posibilul să o ţină în viaţă şi să o ajute să se dezvolte în afara pântecelui mamei. A ajus la Terapie Intensivă, unde a primit tratament şi hrană specială şi a fost monitorizată non-stop.
Andreea Pascal, mamă: A stat 95 de zile la incubator, iar sentimente de la neputinţă, pentru că o vedeam acolo şi nu puteam să îi fac nimic, nu puteam să o ating la tristeţe, pentru că s-a întâmplat mult prea devreme, la fericire, când auzeam că ia în greutate, că mănâncă, tot felul de sentimente.
Medicul neonatolog care a avut grijă de micuţă recunoaşte că toată această perioadă nu a fost deloc uşoară. A sărbătorit împreună cu familia momentul externării.
Acum fetiţa cântăreşte peste 2 kg
Georgia Ioana Oglindă, medic primar Neonatologie Constanţa: Am avut şi momente de panică pe care le-am trecut cu bine. Ne-am luptat cu toţii de la cel mai mic la cel mai mare ca totul să iasă perfect. Drept urmare, acest copil a plecat acasă sănătos, la greutatea de 2.545 de grame.
Cel mai mic bebeluş din lume s-a născut în Singapore, în 2020. Avea 212 grame, 24 cm lungime şi a fost externat după 13 luni de tratament.
Plan de naștere, cursuri obligatorii și dezvoltarea cadrului legal. Recomandări pentru diminuarea violenței obstetrice în R. Moldova
Plan de naștere, cursuri obligatorii și dezvoltarea cadrului legal. Sunt câteva dintre recomandările pentru diminuarea fenomenului violenței obstetrice în R. Moldova. Acestea se regăsesc într-un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în cadrul proiectului „Suport organizațional”.
Dezvoltarea cadrului legal
Studiul indică că este necesară elaborarea unei legi privind malpraxisul medical, fie adoptarea unei legi speciale care să abordeze fenomenul violenței obstetrice și ginecologice.
“Reglementări care să asigure că pacienții, care au suferit leziuni sau vătămări ca urmare a unor practici medicale incorecte sau au fost supuși unei forme de violență obstetrică și ginecologică, pot fi apărați prin intermediul legii și au acces la suport financiar sau la alte forme de remediere.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Studiul mai subliniază că „procedurile interne trebuie să ofere siguranță și protecție victimelor pentru a putea raporta orice abuz, fără frică de represalii sau fără încălcarea dreptului la confidențialitate, precum și să includă sancționarea pentru cei găsiți vinovați de astfel de cazuri”.
“Legislația trebuie să limiteze practicile medicale neesențiale, pentru a evita procedurile medicale efectuate fără consimțământul explicit al pacientului, inclusiv vizând femeile în perioada sarcinii, a nașterii sau în stadiul post-partum.
Un alt aspectimportant ține de obligativitatea de a avea o politică de protecție a personalului medical care raportează cazuri de violență obstetrică. Acest lucru ar putea ajuta la protejarea persoanelor respective de eventuale represalii.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Crearea liniei fierbinți
Autorii studiului consideră că este necesară instituirea unei linii fierbinți, pentru reclamarea neregulilor la care au fost supuse femeile în timpul sarcinii, al nașterii sau în perioada imediată de după naștere, inclusiv estorcarea de mită.
“Luând în considerare faptul că aceste cazuri sunt adesea traumatizante și sensibile, iar femeile pot întâmpina dificultăți în a discuta despre experiențele lor cu cei apropiați, o linie fierbinte anonimă le poate oferi un mediu sigur în acest sens.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Asistență juridică garantată
Asigurarea asistenței juridice gratuite este o măsură suplimentară de promovare și protejare a drepturilor omului, inclusiv pentru persoanele vulnerabile sau marginalizate în societate, se mai arată în studiul CPD.
“Femeile care se confruntă cu diferite forme de violență obstetrică și ginecologică, indiferent de statutul lor financiar, trebuie să fie asigurate cu oportunitatea de a-și apăra drepturile și de a fi reprezentate corect.
Astfel, este necesară integrarea oricărui caz de violență obstetrică în categoria cazurilor care presupun desemnarea, la cerere, a unui avocat specializat, care acordă asistență juridică garantată de stat. Acest lucru poate include asistență juridică gratuită, consiliere și alte forme de sprijin.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Instituirea obligativității planului de naștere
Studiul relevă că legislația trebuie să includă o prevedere care să facă obligatorie pregătirea și prezentarea unui plan de naștere pentru fiecare femeie însărcinată.
“Această practică este pe larg răspândită în practica internațională, fiind implementată în SUA, Anglia, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania. Planul de naștere reprezintă un document scris, prin care femeia însărcinată, după ce se informează despre procedurile privitoare la sarcină și naștere, își anunță nevoile și preferințele legate de travaliu, naștere, îngrijirea post-partum.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
„Acest lucru va spori gradul de implicare a femeilor în procesul de naștere, le va oferi un sentiment de control și le va permite să-și exprime preferințele și nevoile într-un cadru formal. Deși fiecare plan de naștere va fi individual, bazat pe nevoile și preferințele individuale ale fiecărei femei, se recomandă a fi stabilite anumite standarde privind conținutul și formatul acestuia”, se mai arată în studiu.
Crearea camerelor pentru nașteri blânde
“În saloanele și sălile de naștere din maternități este greu să produci oxitocină – hormon care are nevoie de o ambianță caldă și primitoare, în care femeia să se simtă în siguranță, în condiții familiare.
Sălile de naștere sunt amenajate ca săli de operații: sunt reci, cu lumină orbitoare. Pentru o naștere lină însă este nevoie de intimitate, căldură, liniște și lumină difuză. Atunci neocortexul se liniștește și se activează instinctele femeii, hormonii nașterii.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Îmbunătățirea condițiilor de îngrijire pentru femeile care au pierdut o sarcină sau un copil
Mai este necesar să fie introduse prevederi care să asigure că femeile care trec printr-o pierdere perinatală nu sunt cazate în apropierea saloanelor sau secțiilor cu nou-născuți.
“Acest lucru ar putea implica crearea unor zone separate în spitale sau implementarea unor politici care să asigure plasarea femeilor respective în zone cât mai îndepărtate de sunetele produse de nou-născuți.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Cursuri obligatorii de educație prenatală
Iar cursurile de pregătire ar trebui să devină obligatorii pentru toate femeile însărcinate.
“Este important ca aceste cursuri să se concentreze pe furnizarea de informații pozitive și împuternicitoare, care să încurajeze femeile să aibă încredere în capacitățile propriului corp.
În prezent, seminarele livrate de instituțiile medicale, private sau publice, pun accentul preponderent pe pericole și riscuri în sarcină și la naștere, fapt ce creează anumite blocaje în corp, trezesc sentimentul de frică și anxietate.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Alte recomandări indicate în studiu pot fi văzute aici.
Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AGORA, a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.
„Grija vindecă ceea ce frica distruge!” Alătură-te campaniei de informare și sensibilizare împotriva violenței obstetrice și ginecologice (VOG)
Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu AGORA a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.
„Grija vindecă ceea ce frica distruge! Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică”, este îndemnul CPD.
Simbolul acestei campanii este trandafirul roz născut din dorința de a pune capăt abuzurilor #metoo din sălile de travaliu și de naștere. Trandafirul roz reprezintă vulnerabilitatea și povestea fiecărei femei care a avut de îndurat o experiență dureroasă fie în timpul nașterii sau la consultațiile din cabinetul ginecologic.
Simbolul trandafirului roz a pornit din campania „Revoluția Rozelor: 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, fondată în 2011 de Jesusa Ricoy, activistă în domeniul nașterii și a drepturilor femeilor. De atunci, mișcarea a căpătat o amploare tot mai mare, iar, în prezent, peste 30 de țări organizează acțiuni anuale în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie.
Această mișcare pacifistă se opune violenței și lipsirii de respect din partea personalului medical în perioada sarcinii, nașterii și postpartum dar și în cabinetul ginecologic de zi cu zi. În fiecare an, femeile care au trecut prin astfel de experiențe duc un trandafir roz la instituția unde au suferit abuzul, ca un act de protest și de vindecare. Este un moment de reflecție, de recunoaștere a suferinței întru obţinerea unei îngrijiri obstetrice decente şi sigure.
Ce este violența obstetrică și ginecologică (VOG)?
Violența obstetrică și ginecologică nu se referă doar la acte fizice sau la utilizarea forței. Ea include și abuzuri mai subtile, cum ar fi lipsa consimțământului informat al femeii în timpul procedurilor medicale, tratamente umilitoare, tonuri dure sau ignorarea deciziilor pacientei.
Aceasta poate apărea în timpul vizitelor ginecologice, unde femeile nu sunt întotdeauna informate despre opțiunile disponibile, cât și în timpul sarcinii sau al nașterii, când intervențiile medicale sunt efectuate fără explicații clare sau fără a ține cont de dorințele femeilor. Având la bază practica internațională, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a dezvoltat o definiție extinsă a acestui termen, aplicată în studiul „Fără voce. Fără lege.Fără dreptate.”, potrivit căreia „violența obstetrică și ginecologică se referă la abuzul verbal, fizic și/sau sexual manifestat de către personalul medical și auxiliar prin constrângere, umilire și/sau agresiune în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/ sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice”.
De ce este important să vorbim despre acest subiect?
În Republica Moldova, violența obstetrică este încă un subiect insuficient discutat. Studiile CPD arată că:
Doar 60% dintre femei sunt informate despre acest termen.
66% dintre ele consideră că aceste practici sunt frecvente.
Este clar că tăcerea nu este o soluție. Prin această campanie, femeilor li se oferă voce, se atrage atenția asupra drepturilor lor, ca, într-un final, să se schimbe sistemul medical.
Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge!” aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un viitor mai bun. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet, nu doar cu știință.
Ce ne dorim să obținem prin această campanie?
Această campanie este despre NOI TOȚI: femeile care devin mame, comunitatea medicală și cei care pot contribui la construirea unui sistem bazat pe valori umane autentice. Vrem ca fiecare femeie să se simtă în siguranță, să fie respectată și auzită în timpul oricărui act medical. Vorbim despre conștientizare, despre curajul de a spune „nu e normal” atunci când granițele respectului sunt încălcate.
Ne dorim să le oferim femeilor cunoașterea drepturilor lor, să le ajutăm să fie pregătite și să știe că merităm mai mult – o îngrijire bazată pe empatie și profesionalism.
Mai mult decât atât, tindem spre un dialog sincer și respectuos între paciente și personalul medical, unde comunicarea devine un pilon al încrederii, iar tratamentul uman rămâne esențial.
Aceasta este misiunea noastră: să punem capăt tăcerii, să construim încrederea și să transformăm experiențele medicale în momente demne de respect și umanitate. Deși acest tip de violență constituie o încălcare gravă a drepturilor omului, punând în pericol integritatea fizică și dreptul la viață și sănătate al femeilor, Republica Moldova nu a abordat suficient această problemă. Astfel, în cadrul celor 16 zile de campanie, vor fi prezentate datele obținute, pentru prima dată în țară, cu privire la amploarea acestui fenomen.
Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și Agora.
Despre CPD
Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.
Femeie arestată pentru moartea fiului ei, uitat în mașină, în plină caniculă
O femeie din SUA a fost arestatăîn cursul acesteisăptămâni, după ce a fost acuzată pentru moartea fiului ei adoptiv, învârstă de cinci ani. Copilul a fost închisînmașină, înplinăcaniculă, timp de șapte ore, conform NBC News.
Potrivit Polițieidin Omaha, statul Nebraska, femeia învârstă de 40 de ani, pe nume, Juanita Pinon a fost pusă sub acuzare, după ce copilul a fost găsitînmașină, miercuri după–amiază, în jurul orei 17:00.
Autoturismul eraîntr-o parcare din apropierea salonului de înfrumusețarelacarelucra Pinon, a spus Chris Gordon, purtătorul de cuvântalPoliției, pentru NBC News, conform AK-24.
Băiețelul a fost lăsatînmașinătimp de aproximativ 7 ore, în timp ce mama lui vitregăeralamuncă. Conform Poliției, minorul a fost dus de urgență la spital, dar nu a mai putut fi salvat. De asemenea, femeia a refuzat să le spunăagențilordacă a lăsatintenționat copilul înmașinăsaudacă a fost o greșeală.
Înurmă autopsiei sevaaflădacăbăiețelul a murit dincauza expunerii lacăldurăsau din altă cauza, a mai spus Chris Gordon.
În Omaha, zilele trecute temperaturile au atins 89 de grade F (32 de grade Celsius). Dar „temperaturadininteriorulmașinilor poate fimultmaimaredecâtafară”, a spus Janette Fennell, fondatoare șipreședintealorganizației KidsAndCars.org.
„Gândiți–valatemperaturadininteriorul unui vehicul precum o seră. Ai un vehicul, este multăsticlăîn el și apoi, înfuncție de unghiul încarete afli față de soare, seîncălzește foarte repede”, a spus ea, adăugândcădeschiderea geamurilor deschise nu este suficientă pentru a răci o mașină.
„De fapt, am documentat decese în cazul încare temperaturile de afară au ajunsșipânăla de 60 de grade C,” a mai spus această.În 2024, cel puțin 10 copii au murit în SUA dincauza caniculei, după ce au fost uitațiînmașini.
