Centrele de plasament vor fi desfiinţate prin Legea 191/2022, care a fost promulgată de Preşedintele României. De la 1 octombrie 2022. Îngrijirea copiilor va fi preluată de ONG-uri, care suplineau oricum activitatea insuficientă a Protecţiei Copilului.
Locuri de tristă amintire pentru mulţi dintre copiii abandonaţi, centrele de plasament vor deveni istorie în România. Potrivit modificărilor legislative, de la 1 octombrie a.c., acestea nu vor mai putea funcţiona, după cum prevede Legea 191 din 28 iunie 2022, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului.
„Centrele de plasament nu ar trebui să mai existe de la 1 octombrie, iar acolo unde există, în opinia mea şi a instituţiei, sunt în afara legii, motiv pentru care prefectul poate să amendeze directorii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului“, a explicat Vişinel Bălan, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, la rândul său provenit din sânul sistemului.
Aceste centre de stat vor fi închise în fiecare judeţ. ONG-urile vor putea prelua o parte din atribuţiile DGASPC-urilor, astfel că numărul de angajaţi al acestora se va reduce.
„În mai multe judeţe din ţară, deja consiliile judeţene au scos la licitaţie, să spunem aşa, proceduri, caiete de sarcini pentru servicii private, pentru ca ONG-urile să preia anumite servicii ale Direcţiilor de Protecţie a Copilului. Aici ţine de managementul fiecărui judeţ, dar există o direcţie în sensul acesta şi ONG-urile, organizaţiile neguvernamentale în domeniul copilului care doresc să furnizeze servicii în acest sens, sunt încurajate şi pot să participe la acest proces de reformă socială“, a mai explicat Vişinel Bălan.
El spune că aparatul s-a redus deja în multe direcţii din ţară, mai ales că în unele judeţe există chiar şi 2.500 de angajaţi. Odată cu aceste modificări, o parte din personal nu îşi mai justifică existenţa. Specialiştii vor fi, însă, cel mai probabil, preluaţi de organizaţiile private care se vor ocupa de creşterea şi educarea acestor copii.
Braşov mai are 5 centre în acest moment
„La Braşov sunt încă funcţionale cinci centre de plasament: la Făgăraş, Rupea, Ghimbav, Codlea şi Dacia, cu un total de 124 de copii. Închiderea centrului de la Dacia este deja supusă aprobării plenului Consiliului Judeţean Braşov. Pentru fiecare dintre cei 124 de copii instituţionalizaţi în cele cinci centre de plasament se lucrează la planul de intervenţie specializată, care, în funcţie de situaţie, poate avea ca finalitate reintegrarea în familie, adopţia, plasamentul rezidenţial sau familial“, a precizat Lidia Mailat, purtătorul de cuvânt al DGASPC Braşov.
Personalul calificat de care nu va mai fi nevoie va primi oferte conform Codului Muncii, astfel încât oamenii să nu rămână fără loc de muncă.
Lili Lozan: ”Chiar dacă nu e primul copil, provocări vin multe, noi, diferite, dar sănătoși să fim!”
Prezentatoarea TV, LIli Lozan, a ținut în secret sarcina. După ce a adus-o acasă de la maternitate pe fiica, Brianna-Ștefania, a anunțat într-o postare pe Instagram despre marea ei bucurie, inclusiv a pus o poză din perioada în care era însărcinată.
”Hai să las o poză însărcinată și cu Brianna. Ședința foto am făcut-o de Crăciun, acasă și îi mulțumesc Irina Spinei că a venit la noi (băieții mei nu îi urnești în studioul foto). Mi-am promis să fac și albume, poze am atâtea și mereu le salvez nu știu unde.
Mă întrebați cum mă descurc, e devreme, dar încerc să nu îi schimb rutina lui Adrian. El e tare dragostos, dar simt ca vrea mai mult cu mama e și firesc, dar el e băiețel înțelept și o să facem echipă bună. Cum zice Adrian „mama noi suntem deja patru prieteni”.
Chiar dacă nu e primul copil, provocări vin multe, noi, diferite, dar sănătoși să fim! Fetele mai am proaspete mămici pe aici, voi cum vă descurcați mai ales cu copii mai mari?”, a scris Lili Lozan pe pagina sa de Instagram.
Lili Lozan, mamă pentru a doua oară. Ce nume a ales pentru fetița sa
Jurnalista Lili Lozan a devenit mamă pentru a doua oară. A ținut bucuria doar pentru ea și familia sa și a anunțat public abia după ce a ajuns acasă cu fetița de la maternitate.
„Fata noastră minunată, Brianna-Ștefania! Azi am adus în casă și mai multă bucurie, și mai mare binecuvântare. Doamne, mulțumim”, a scris aceasta pe rețelele de socializare.
Amintim că prezentatoarea mai are un fiu pe nume Adrian Jr., de 4 anișori.
Plan de naștere, cursuri obligatorii și dezvoltarea cadrului legal. Recomandări pentru diminuarea violenței obstetrice în R. Moldova
Plan de naștere, cursuri obligatorii și dezvoltarea cadrului legal. Sunt câteva dintre recomandările pentru diminuarea fenomenului violenței obstetrice în R. Moldova. Acestea se regăsesc într-un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în cadrul proiectului „Suport organizațional”.
Dezvoltarea cadrului legal
Studiul indică că este necesară elaborarea unei legi privind malpraxisul medical, fie adoptarea unei legi speciale care să abordeze fenomenul violenței obstetrice și ginecologice.
“Reglementări care să asigure că pacienții, care au suferit leziuni sau vătămări ca urmare a unor practici medicale incorecte sau au fost supuși unei forme de violență obstetrică și ginecologică, pot fi apărați prin intermediul legii și au acces la suport financiar sau la alte forme de remediere.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Studiul mai subliniază că „procedurile interne trebuie să ofere siguranță și protecție victimelor pentru a putea raporta orice abuz, fără frică de represalii sau fără încălcarea dreptului la confidențialitate, precum și să includă sancționarea pentru cei găsiți vinovați de astfel de cazuri”.
“Legislația trebuie să limiteze practicile medicale neesențiale, pentru a evita procedurile medicale efectuate fără consimțământul explicit al pacientului, inclusiv vizând femeile în perioada sarcinii, a nașterii sau în stadiul post-partum.
Un alt aspectimportant ține de obligativitatea de a avea o politică de protecție a personalului medical care raportează cazuri de violență obstetrică. Acest lucru ar putea ajuta la protejarea persoanelor respective de eventuale represalii.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Crearea liniei fierbinți
Autorii studiului consideră că este necesară instituirea unei linii fierbinți, pentru reclamarea neregulilor la care au fost supuse femeile în timpul sarcinii, al nașterii sau în perioada imediată de după naștere, inclusiv estorcarea de mită.
“Luând în considerare faptul că aceste cazuri sunt adesea traumatizante și sensibile, iar femeile pot întâmpina dificultăți în a discuta despre experiențele lor cu cei apropiați, o linie fierbinte anonimă le poate oferi un mediu sigur în acest sens.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Asistență juridică garantată
Asigurarea asistenței juridice gratuite este o măsură suplimentară de promovare și protejare a drepturilor omului, inclusiv pentru persoanele vulnerabile sau marginalizate în societate, se mai arată în studiul CPD.
“Femeile care se confruntă cu diferite forme de violență obstetrică și ginecologică, indiferent de statutul lor financiar, trebuie să fie asigurate cu oportunitatea de a-și apăra drepturile și de a fi reprezentate corect.
Astfel, este necesară integrarea oricărui caz de violență obstetrică în categoria cazurilor care presupun desemnarea, la cerere, a unui avocat specializat, care acordă asistență juridică garantată de stat. Acest lucru poate include asistență juridică gratuită, consiliere și alte forme de sprijin.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Instituirea obligativității planului de naștere
Studiul relevă că legislația trebuie să includă o prevedere care să facă obligatorie pregătirea și prezentarea unui plan de naștere pentru fiecare femeie însărcinată.
“Această practică este pe larg răspândită în practica internațională, fiind implementată în SUA, Anglia, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania. Planul de naștere reprezintă un document scris, prin care femeia însărcinată, după ce se informează despre procedurile privitoare la sarcină și naștere, își anunță nevoile și preferințele legate de travaliu, naștere, îngrijirea post-partum.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
„Acest lucru va spori gradul de implicare a femeilor în procesul de naștere, le va oferi un sentiment de control și le va permite să-și exprime preferințele și nevoile într-un cadru formal. Deși fiecare plan de naștere va fi individual, bazat pe nevoile și preferințele individuale ale fiecărei femei, se recomandă a fi stabilite anumite standarde privind conținutul și formatul acestuia”, se mai arată în studiu.
Crearea camerelor pentru nașteri blânde
“În saloanele și sălile de naștere din maternități este greu să produci oxitocină – hormon care are nevoie de o ambianță caldă și primitoare, în care femeia să se simtă în siguranță, în condiții familiare.
Sălile de naștere sunt amenajate ca săli de operații: sunt reci, cu lumină orbitoare. Pentru o naștere lină însă este nevoie de intimitate, căldură, liniște și lumină difuză. Atunci neocortexul se liniștește și se activează instinctele femeii, hormonii nașterii.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Îmbunătățirea condițiilor de îngrijire pentru femeile care au pierdut o sarcină sau un copil
Mai este necesar să fie introduse prevederi care să asigure că femeile care trec printr-o pierdere perinatală nu sunt cazate în apropierea saloanelor sau secțiilor cu nou-născuți.
“Acest lucru ar putea implica crearea unor zone separate în spitale sau implementarea unor politici care să asigure plasarea femeilor respective în zone cât mai îndepărtate de sunetele produse de nou-născuți.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Cursuri obligatorii de educație prenatală
Iar cursurile de pregătire ar trebui să devină obligatorii pentru toate femeile însărcinate.
“Este important ca aceste cursuri să se concentreze pe furnizarea de informații pozitive și împuternicitoare, care să încurajeze femeile să aibă încredere în capacitățile propriului corp.
În prezent, seminarele livrate de instituțiile medicale, private sau publice, pun accentul preponderent pe pericole și riscuri în sarcină și la naștere, fapt ce creează anumite blocaje în corp, trezesc sentimentul de frică și anxietate.”
Autor: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Alte recomandări indicate în studiu pot fi văzute aici.
Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AGORA, a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.
e și firesc, dar el e băiețel înțelept și o să facem echipă bună. Cum zice Adrian „mama noi suntem deja patru prieteni”. 
