14 medalii de aur, argint și bronz pentru Moldova la Campionatul European de karate shotokan

Săptămâna înaintea sărbătorii de Paște poartă denumirea de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este perioada în care se recomandă perioadă de rugăciune și spovedanie, pentru a fi pregătit spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Iată ce semnificație are Joia Mare.

Săptămâna Patimilor reprezintă zilele care preced Învierii lui Hristos și perioada în care, în Biserica ortodoxă, în fiecare zi se țin slujbe, cu denumirea de denii, și se cântă Prohodul. Este o perioadă de post, de curățare spirituală și fiecare zi are o însemnătate aparte. Iată și explicația fiecărei zile din Săptămâna Mare.

Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Mare, dar și o zi în care se urmează o serie de tradiții și obiceiuri ale sărbătorii de Paște. În Vinerea Mare se amintește de Cina cea de Taină, ziua în care Iisus a luat masa alături de ucenici săi, pentru a sărbători Paștele evreiesc.

De asemenea, la acest eveniment el spală picioarele celor 12 Apostoli și spune că unul dintre ei l-a vândut.

La Cina cea de Taină, Mântuitorul instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei și de aici se spună că pâinea, anafura, este parte din trupul lui Iisus, iar vinul este sângele Mântuitorului.

De aici, după Cina cea de Taină, Iisus merge în grădina Ghetsimani pentru a se ruga, iar de aici este ridicat de farisei și dus în fața lui Pilat.

În contextul sărbătorilor pascale, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră vin cu următoarele recomandări pentru a asigura un trafic transfrontalier fluid și o experiență plăcută pentru toți călătorii, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe măsură ce ne apropiem de sărbători, se așteaptă o intensificare semnificativă a traficului de persoane și vehicule la punctele de trecere a frontierei (PTF), pe ambele sensuri. Pentru a evita aglomerația și a asigura un control eficient, echipele noastre operează în regim intensiv.

Pentru gestionarea situației la frontieră, orientate spre fluidizarea traficului transfrontalier și crearea unui confort cetățenilor la traversarea frontierei de stat, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră implementează un set complex de măsuri:

• Monitorizare continuă a fluxului pentru a colecta și analiza datele privind timpii de așteptare și perioadele aglomerate;
• Suplinirea personalului în prima linie, utilizând resursele disponibile la capacitate maximă;
• Optimizarea infrastructurii: deschiderea arterelor suplimentare de control și aplicarea procedurii „Revers” acolo unde este necesar;
• Separarea fluxurilor de vehicule (camioane, autoturisme, microbuze/autocare) pentru a reduce blocajele;
• Colaborarea strânsă cu autoritățile de frontieră și vamale din România și Ucraina, precum și sincronizarea acțiunilor între echipele din teren.

Din datele statistice recente, punctele de trecere a frontierei Leușeni, Sculeni și Palanca sunt cele mai solicitate. 

Recomandăm călătorilor să ia în considerare și alte puncte de trecere a frontierei din apropiere:
•    PTF Leușeni-Albița: puteți opta pentru PTF Leova-Bumbăta (08:00 – 20:00) sau PTF Cahul-Oancea;
•    PTF Sculeni: puteți opta pentru Costești-Stânca sau Lipcani-Rădăuți Prut.
•    PTF comun Palanca-Maiaki-Udobnoe: puteți opta pentru PTF Tudora-Starokazacie.

Situația în timp real a punctelor de trecere poate fi consultată pe platformele oficiale:
•    https://customs.gov.md/ro/traffic
•    https://border.gov.md/camere-web 

Pentru întrebări suplimentare, contactați:
Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal: 022 788 888
 Linia Verde a Poliției de Frontieră: 022 259 717

”Odată ajunși la frontieră, vă rugăm să manifestați răbdare, înțelegere și respect față de personalul aflat la datorie și ceilalți participanți la trafic. Vă dorim călătorii sigure și sărbători liniștite!”, spun autoritățile.

Lucrările de restaurare a monumentelor din Republica Moldova vor putea fi realizate cu sprijin financiar din Fondul național al Culturii. În ședința de astăzi a Cabinetului de miniștri, au fost aprobate noi prevederi pentru protejarea patrimoniului cultural al țării, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Din Fondul Național al Culturii vor putea fi finanțate: elaborarea studiilor de fezabilitate și proiectarea intervențiilor asupra monumentelor; lucrările directe de intervenție – restaurare, conservare sau consolidare; activități precum identificarea, cercetarea, inventarierea, digitalizarea și promovarea monumentelor, dar și stabilirea zonelor de protecție și prevenirea degradării lor. 

Pentru prima dată, vor avea acces la fonduri și persoanele fizice sau entitățile din sectorul privat care vor iniția proiecte de valorificare a monumentelor. Contribuția statului va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, în funcție de importanța lucrărilor și valoarea proiectelor. 

Astfel, noile prevederi vor permite sprijinirea mai eficientă a intervențiilor asupra monumentelor și vor încuraja implicarea comunității și a sectorului privat. 

În Republica Moldova există aproximativ 1800 de monumente istorice (de tip arhitectural), 112 monumente de for public și peste 11 mii de monumente arheologice de importanță națională. Totodată, există și monumente de categorie locală.