Circulația în toate punctele de trecere a frontierei de stat este una degajată și fără rânduri.
Foto: border.gov.md
Potrivit Poliției de Frontieră, în ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 30.938 de traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 19.121, transmite stiri.md.
Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 19.325, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 11 613.
Cea mai ”activă” frontieră a fost cu România – 19.873 de traversări, iar 8.057 de treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 3.008 – la frontiera aeriană.
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
Cu referire la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 6.714 treceri, dintre care 3.473 pe direcția intrare în Republica Moldova. Totodată, trecerile minorilor ucraineni au constituit 1.458.
În 24 de ore, polițiștii de frontieră au înregistrat următoarele fapte:
– două treceri ilegale ale frontierei de stat;
– trei persoane au încălcat regimul punctelor de trecere a frontierei;
– trei documente falsificate;
– doi cetățeni străini au depășit termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;
– patru încălcări privind regulile de folosire a vinietei;
– două persoane identificate cu consemn național.
Rusia condamnă decizia Finlandei de a adera la NATO. Noi avertizări
Administraţia de la Moscova a condamnat din nou, joi, decizia Finlandei de a deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, avertizând că este o acţiune „dezechilibrată” care va amplifica tensiunile în Europa.
„În privinţa deciziei Finalndei de a adera la NATO, poate fi considerată cu greu echilibrată. Este o decizie dezechilibrată şi contraproductivă, luată sub influenţa unei campanii antiruse fără precedent. Înţelegem că în spatele acestei campanii politice se află Statele Unite ale Americii şi un număr de aliaţi”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, transmite mediafax.ro.
Maria Zaharova a atras atenţia că admiterea Finlandei în NATO va amplifica tensiunile militare şi politice în Europa.
Finlanda şi Suedia au decis să adere la Alianţa Nord-Atlantică în 2022, în contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina.
Turcia şi Ungaria, ultimele state care manifestau reticenţă, au anunţat iniţierea procedurilor de ratificare a admiterii Finlandei în NATO, amânând însă aprobarea admiterii Suediei.
Vladimir Bolea: Exporturile în România au depășit un miliard de euro
Exportul produselor moldovenești în România au depășit suma record de un miliard de euro. O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Ministrul spune că autoritățile celor două state identifică noi modalități ca producătorii Republicii Moldova să-și poată vinde produsele pe piața românească. De cealaltă parte, exporturile spre CSI au înregistrat o scădere cu 30%, iar continuarea războiului din Ucraina va diminua și mai mult cifra de export, transmite IPN.
Potrivit datelor oficiale, prezentate de Biroul Național de Statistică, România este prima în topul statelor care cumpără cele mai multe produse moldovenești – 28,6%. Ministrul Agriculturii spune că România rămâne principalul partener comercial al țării, mai ales după războiul din Ucraina când cifra exporturilor pe piața CSI s-a prăbușit.
„Exporturile în România au depășit suma de un miliard de euro. În 2021 am avut un export în România de peste 800 de milioane, acum am depășit miliardul. CSI atinge suma de 240 de milioane de dolari, aici înregistrăm o scădere anuală a cifrei de afaceri pe segmentul de export cu 25-30%. Suntem într-o continuă diminuare a cifrei de export pe piețele din Est, acest lucru este cauzat, în primul rând, de logistica foarte complicată și foarte scumpă. Polonia a blocat hotarul cu Belarus, nu permite trecerea pentru transportatorii de oriunde, asta a scumpit transportul pentru a intra în zona CSI, ceea ce face aproape imposibilă activitatea economică și total neprofitabilă ”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.
Ministrul spune că războiul a distrus multe zone agricole din Ucraina, iar Republica Moldova a început să exporte legume în țara vecină, deși până la război Republica Moldova era cea care cumpăra legume din Ucraina.
„În Ucraina acum se duc legume. Republica Moldova dintr-o țară, tradițional, importatoare de ceapă din Ucraina, astăzi ne-am transformat într-o țară exportatoare. Vara trecută am exportat în Ucraina și alte legume. Regiunile lor legumicole au fost distruse și din acest considerent s-a început circuitul invers”, a mai spus vicepremierul Vladimir Bolea.
Ministrul mai spune că piața românească este una prioritară pentru Republica Moldova, iar autoritățile își propun extinderea acesteia prin promovarea produselor moldovenești.
„Acum toată economia se orientează spre România, suntem în discuții cu Agenția de Investiții, Camera de Comerț din Republica Moldova și cea din România pentru crearea unor expoziții „Fabricat în Moldova”. Sunt unele expoziții gratuite pentru micii producători din Republica Moldova și avem mulți cu produse de o calitate deosebită. Încercăm să ne promovăm cât mai mult, pentru că potențialul de consum și de achiziții pe piața românească este unul foarte mare”, a explicat Vladimir Bolea.
Pentru promovarea produselor noastre pe piața românească, producătorii sunt invitați să participe la expoziția „Republica Moldova Prezintă”, organizată în luna mai la Cluj-Napoca și în luna iunie la Brașov. Cererile de participare vor fi primite până pe 30 aprilie 2023.
Cine va putea beneficia de locuinţe sociale pe banii Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei
Un nou împrumut în valoare de 20 milioane euro, alocat de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), va permite implementarea Fazei a III- a Proiectului de construcție a locuințelor sociale.
Totodată, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi un grant de un milioan de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, iar un grant de 6 milioane euro vor fi oferiți de la Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică, cu un cost total al proiectului de 34 milioane de euro, precizează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), transmite Mold-street.com.
Potrivit MIDR, în baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura circa 1.600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura circa 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura circa 750 de beneficiari.
Ministerul Infrastructurii spune că a susținut inițierea unei etape noi de realizare a proiectului, care prevede „asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii eligibile, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri”.
Totodată instituţia precizează că un aspect cheie îl reprezintă „colaborarea cu autoritățile publice locale în vederea gestionării corecte a locuințelor și evidența centralizată atât a locuințelor construite, cât și a fluxului de beneficiari”.
„În acest scop va fi efectuată o evaluare a construcțiilor publice existente și nefolosite din toată țara, pentru a cunoaște dacă acestea pot fi reconstruite și transformate în locuințe sociale sau renovate și finalizate pentru a fi oferite, după necesitate, familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale”, susţien MIDR.
Autoritățile publice locale care vor aplica la Proiect vor aloca contribuția de circa 7 milioane euro, acesta fiind formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.
Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:
Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.
Beneficiarii finali pentru cele 3 componente ale Proiectului – locuințe sociale, casele pentru bătrâni și căminele studențești – vor fi persoanele eligibile în conformitate cu legislația.
Scopul Proiectului este de a oferi locuințe decente și accesibile pentru populația vulnerabilă și cea cu venituri mici prin creșterea stocului de locuințe sociale închiriate, reședințe pentru studenți și case de bătrâni și prin îmbunătățirea eficienței energetice a acestuia.
Proiectul vizează, de asemenea, atragerea și reținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.
Menţionăm că anterior au fost construite mai multe locuinţe sociale în diverse centre raionale, dar modul cum au fost selectaţi beneficiarii, dar şi constructorii a generat mai mult semne de întrebare.
Foto: border.gov.md
