Bucea a revenit la normalitate: Localnicii au mers la slujba divină în Noaptea de Înviere

Orașul Bucea revine la normalitate, după ce forțele ruse au comis adevărate atrocități pe acest teritoriu.

Bucea revine la normalitate: Localnicii au mers la slujba de ÎnviereFoto: unian.net

Zeci de ucraineni au mers la biserica din localitate pentru a asculta slujba de Înviere și pentru a sfinți bucatele de Paști, transmite Replicamedia.md.

Slujba de Paște a avut loc în Biserica Sfântului „Apostol Andrei”.

La 8 aprilie, în localitatea Bucea din regiunea Kiev a început exhumarea cadavrelor din gropile comune, în vederea identificării și stabilirii cauzelor exacte ale deceselor, a anunțat prin intermediul paginii de Facebook procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, care a precizat că într-o groapă de lângă biserica din localitate au fost depistate aproximativ 67 de cadavre.

În orașul eliberat Bucea, lângă Kiev, au fost identificați 163 de localnici care au fost uciși de invadatorii ruși – aceasta este aproximativ jumătate din cadavrele găsite pe străzi. Despre aceasta a anunțat primarul din Bucea, Anatolii Fedoruk, într-un interviu acordat pentru „Vocea Americii”, scrie UNIAN.

Trupele ruse au părăsit regiunea Kiev, iar în urma lor au lăsat imagini de coșmar: orașe pârjolite și zeci de cadavre ale cetățenilor ucraineni care zac chiar pe drumuri (numărul exact al victimelor încă nu a fost stabilit).

În Bucea au fost găsiți zeci de morți cu mâinile legate, primarul orașului declarând că Bucea era „împânzită cu cadavre”. Oamenii, a spus primarul, au fost împușcați în ceafă. În satul Motîjin au fost găsite cadavre într-o groapă comună. Pe marginea uneia dintre autostrăzile din regiunea Kiev, fotojurnaliştii au văzut trupurile unor femei goale. Forțele ruse au încercat să le ardă.

Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a acuzat Rusia de comiterea unui „genocid” în Ucraina pentru a elimina „întreaga naţiune”, la o zi după descoperirea a numeroase cadavre pe străzile din oraşul Bucea, în apropiere de capitala Kiev, după plecarea forţelor ruse.

Totodată, preşedinta Maia Sandu s-a declarat „şocată” de „masacrul” din oraşul ucrainean şi a anunţat pentru luni, 4 aprilie, zi de doliu naţional în memoria victimelor de până acum ale războiului dus de Rusia în Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a negat că armata rusă ar fi provocat masacrul din localitatea Bucea, regiunea Kiev, și spune că „toate fotografiile și videoclipurile publicate de regimul de la Kiev, care ar fi dovezi despre astfel de „crime” comise de personalul militar rus în orașul Bucea, sunt o altă provocare.”

Viceprim-ministra Ucrainei, Irina Vereșciuk, a anunțat că cei care sunt implicați în tortura și execuția civililor vor fi condamnați pe viață. 

De asemenea, ea le-a transmis soldaților ruși aflați încă pe teritoriul Ucrainei să se comporte „în așa fel încât pentru tot restul vieții să nu fiți nevoiți să căutați constant un gol unde să vă ascundeți”, deoarece „războiul se va termina mai devreme sau mai târziu.”

Prima reacție a Nataliei Barbu după Eurovision: „Nu e despre voce! Este foarte politic”

Natalia Barbu a suferit înfrângere ieri seara la cel mai important concurs de voci, Eurovision Song Contest 2024, așa că Moldova nu a reușit să se califice de această dată în marea finală. Artista a oferit prima reacție, după ce a aflat rezultatul televotului, declarând că e un concurs politizat, scrie cancan moldova.

„Încă o dată ne convingem ce concurs e. Nu este vorba despre voce. Este foarte politic și nu contează pentru că piesa mea e despre lumină, e despre frumos și eu sunt convinsă că m-am conectat cu foarte multă lume, doar că acest concurs probabil că nu e doar despre asta. Sunt convinsă că m-a votat foarte multă lume și trebuia să trec în finală. . .Bineînțeles că sunt momente când o țară ca a noastră are șanse să urce chiar foarte sus, dar asta așa uneori, ca să nu ne răsfețe prea mult. . .Eu mulțumesc lui Dumnezeu pentru această experiență în sine. A fost frumos și eu cred că dacă am ajuns aici, în acest concurs, nu am ajuns degeaba, pentru că de acum încolo începe o etapă nouă și frumoasă în cariera și în viața mea”.

Interpreta noastră a urcat pe scenă sub numărul 11, cu piesa „In The Middle”. Vedeți mai jos prestația.

Maia Sandu excplică ce va fi dacă moldovenii vor vota împotriva aderării la UE

În cadrul unui interviu acordat cunoscutului jurnalist Iurii Dudi, președintele Republicii Moldova a spus că visul său este ca Republica Moldova să devină cât mai curând membră a Uniunii Europene.

„Visul meu este ca Moldova să adere la UE, atunci voi dormi liniștită”, a spus șefa statului în cadrul interviului unui interviu pentru jurnalistul rus Iurie Dudi, transmite Știri.md. 

Fiind întrebată ce se va întâmpla dacă oamenii vor vota împotriva aderării la Uniunea Europeană, Maia Sandu a menționat că, potrivit sondajelor, moldovenii susțin aderarea țării noastre la UE și, practic, acest lucru nu este posibil. 

„Alegerea este a poporului. Dacă oamenii vor vota împotriva aderării, acesta lucru va însemna că procesul va stopa puțin și nu se va mișca precum se mișcă în prezent. (…) Eu consider că nu se va încheia aici, pentru că oamenii vor înțelege până la urmă că un alt drum pentru țara noastră nu este, ca noi să ne simțim în siguranță, ca să facem mult mai mult pentru țara noastră decât am făcut în ultimii 30 de ani. (…) Noi am văzut cum s-au dezvoltat țările care au devenit membre ale UE în ultimii 20 de ani. Este o diferență enormă”, a mai spus Maia Sandu. 

În cadrul unui interviu pentru Iurie Dudi, un jurnalist din Rusia, președintele Maia Sandu a vorbit despre munca sa și funcția pe care o deține.

Șefa statului a recunoscut când a plâns ultima dată, dar și care este visul său în prezent. Totodată, Maia Sandu a vorbit despre corupția din Moldova, despre democrație, dar și despre războiului din Ucraina.

Reamintim că alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, inițiate de președinta statului, Maia Sandu, vor fi organizate în aceeași zi – pe 20 octombrie.

Guvernul va compensa integralajustarea tarifului de distribuire a ziarelor

Publicațiile periodice scrise din Republica Moldova, eligibile în procedura de distribuire a sprijinului de stat în baza criteriilor de etică și deontologie, vor fi subvenționate din bani publici. Cabinetul de miniștri a aprobat  Mecanismul de finanţare a distribuirii publicaţiilor periodice din țara noastră pentru anul 2024.

Astfel, prin intermediul acestui mecanism, se stabilește un cadru normativ transparent care asigură alocarea fondurilor pentru a compensa integral tariful de distribuire a ziarelor naționale și regionale, în limitele mijloacelor financiare prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2024.  

Hotărârea a fost adoptată ca urmare a solicitărilor parvenite din partea mai multor manageri de redacții, după ajustarea, la sfârșitul anului trecut, la tarife de piață a distribuirii publicațiilor periodice și după luarea în considerare a 3 vulnerabilități, între care impactul asupra cititorilor și redacțiilor, care deja înregistrează constrângeri operaționale și de logistică dictate de costurile înalte la hârtie, servicii tipografice și resurse umane.Subvențiile vor fi oferite din bugetul de stat și vor putea fi solicitate de publicațiile naționale, regionale sau locale care vor întruni cumulativ o serie de condiții, printre acestea fiind: producerea conținutului local de interes public în proporție de cel puțin 75%, asigurarea transparenței proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, semnarea și respectarea Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, neangajarea politică a redacțiilor, promovarea democrației, a drepturilor omului, a luptei împotriva corupției și împotriva dezinformării. Respectarea acestor criterii va fi monitorizată periodic de către experți mediaAstfel, Guvernul, în cooperare cu organizațiile de autoreglementare în domeniul media, contribuie la susținerea și promovarea presei scrise autohtone, sprijină activitatea redacțiilor și contribuie la menținerea unor prețuri accesibile pentru cetățeni la sursele de informare de interes public din țara noastră.Costurile aferente implementării proiectului presupun cheltuieli legate de distribuirea edițiilor publicațiilor periodice prin intermediul abonamentelor poștale și sunt estimate la circa 11 milioane de lei din bugetul prevăzut pentru Ministerul Culturii.

Noaptea Învierii la frontieră: Refugiații continuă să vină
Articolul anterior
Mama fetiței de 3 luni ucisă la Odesa: ,,Au fost cele mai frumoase 40 de săptămâni din viața mea”
Articolul următor