Tactica folosită de ruși pentru a răpi copiii din Ucraina. Mărturiile cutremurătoare ale unei mame ucrainene: ,,Copilul meu a fost deportat după un bombardament, i-au spus că sunt moartă”

Povestea unei familii din Izium, care a reușit să își aducă fiul acasă, este una zdrobitoare. Olena: „Nu-mi pasă de Putin, mă gândesc la copiii mei”, spune femeia plecată din Ucraina de teama războiului. Ce s-a întâmplat cu fiul ei, Andrii, este motivul pentru care Curtea Internaţională îl acuză pe Putin de „crime de război” pentru deportarea copiilor şi adolescenţilor ucraineni pe teritoriul Rusiei, transmite Mediafax.

Imaginea articolului Tactica folosită de ruşi pentru a răpi copii din Ucraina: Fiul meu a fost deportat după un bombardament, i-au spus că sunt moartă

Olena este asistentă medicală, mamă a opt copii. „Înainte de a mă refugia în Elveţia, am lucrat într-un spital din Izium, în Harkov”.

Au fost zile grele. Pe 30 aprilie, mama ei şi fiul ei adolescent i s-au alăturat la serviciu, pentru a-şi reîncărca telefonul mobil. Acasă nu era curent electric. „Chiar în acele minute, ruşii ne-au bombardat. Mama a murit, fiul meu Andrii a fost grav rănit”.

Spitalul era defect, Andrii avea nevoie de tratament sau risca să moară. „Am putut să-l văd rănit, mi-au spus că îl vor opera şi că apoi pot sta cu el. Dar asta nu s-a întâmplat.

După bombardament, ruşii au intrat şi au luat nişte oameni, printre care şi pe Andrii. Timp de o lună şi jumătate, nu am ştiut nimic despre el, nu ştiam dacă este viu sau mort. Am scris oricui pentru informaţii. Nu ne-au spus nimic din Rusia”.

Plasat în program de adopţie

Andrii a ajuns într-un spital din Moscova şi i s-a spus de către medici că mama lui a murit şi că, prin urmare, a fost plasat într-un program de adopţie. „Era foarte rău, era tulburat, nu voia să rămână acolo şi era disperat”.

Şi Olena îşi pierduse speranţa, „dar într-o zi, nişte prieteni mi-au trimis o captură de ecran cu o fotografie care circula pe Viber (un sistem de mesagerie). Era o fotografie cu fiul meu într-un spital. A fost postat de unul dintre concetăţenii noştri, care a fost deportat din regiunea Harkov în Rusia”.

Fotografia a devenit virală, iar Olena s-a bazat pe o asociaţie care a organizat călătoria în Rusia, pentru a merge să-l recupereze pe Andrii. „Nu a fost uşor să ajung la Moscova, în spital m-a văzut Andrii. Nu pot să explic emoţia pe care am simţit-o în îmbrăţişarea noastră”. Asociaţia i-a ajutat să părăsească Rusia şi i-a însoţit în Elveţia, unde Andrii şi-a putut continua tratamentul.

Potrivit site-ului oficial Children of War, 16.226 de copii ucraineni au fost deportaţi şi identificaţi. „Asta înseamnă că sunt copiii pe care i-am găsit deja, dar acesta nu este numărul total. Potrivit raportului Coaliţiei pentru Drepturile Omului „Ucraina. 5 dimineaţa”, cifra ucrainenilor deportaţi variază între 2,8 şi 4,7 milioane, dar acestea sunt estimări. Putem spune că Rusia a deportat de la 260.000 la 700.000 de copii ucraineni în cel puţin 57 de regiuni ale Federaţiei Ruse”.

O femeie din Strășeni, violată ani la rând de propriul soț

Un bărbat din raionul Strășeni a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce timp de trei ani își viola soția și agresa copiii minori. Sentința a fost pronunțată marți, 24 decembrie, de magistrații Judecătoriei Strășeni, scrie deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, pe parcursul anilor 2019-2022, bărbatul, prin constrângere psihică și amenințând cu răfuială, își viola soția. Individul își argumenta acțiunile prin faptul că victima, care îi este soție, „este obligată să-i satisfacă poftele sexuale”.

Tot în această perioadă, condamnatul își agresa patru copii minori. Conform raportului de expertiză, în urma acțiunilor individului, copiii s-au ales cu traumă psiho-emoțională, stres, anxietate și depresie.

Fiind audiat, acesta nu și-a recunoscut vina. Totuși, procurorii au reușit să-i demonstreze culpabilitatea.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în decurs de 15 zile.

Un sistem AI a atins nivelul uman la un test de „inteligență generală”. Ce ar înseamna acest lucru

Un nou model de inteligență artificială (AI) a obținut recent rezultate la nivel uman la un test conceput pentru a măsura „inteligența generală”. Pe 20 decembrie, sistemul o3 al OpenAI a obținut un scor de 85% la benchmark-ul ARC-AGI, cu mult peste cel mai bun scor AI anterior de 55% și la egalitate cu scorul mediu uman. De asemenea, a dat rezultate bune la un test de matematică foarte dificil. Crearea inteligenței generale artificiale, sau AGI, este obiectivul declarat al tuturor laboratoarelor majore de cercetare AI.

La prima vedere, OpenAI pare să fi făcut cel puțin un pas semnificativ către acest obiectiv, explică doi specialiști în domeniu în publicația The Conversation. În timp ce scepticismul rămâne, mulți cercetători și dezvoltatori AI simt că ceva tocmai s-a schimbat. Pentru mulți, perspectiva AGI pare acum mai reală, urgentă și mai apropiată decât se anticipase.

Pentru a înțelege ce înseamnă rezultatul o3, trebuie să înțelegem despre ce este vorba în testul ARC-AGI. În termeni tehnici, este un test al „eficienței eșantionului” a unui sistem AI în adaptarea la ceva nou – câte exemple de situație nouă trebuie să vadă sistemul pentru a-și da seama cum funcționează. Un sistem AI precum ChatGPT (GPT-4) nu este foarte eficient în eșantionare. A fost „antrenat” pe milioane de exemple de text uman, construind „reguli” probabilistice despre combinațiile de cuvinte care sunt cele mai probabile. Rezultatul este destul de bun la sarcini comune. Este prost însă la sarcini neobișnuite, pentru că are mai puține date (mai puține mostre) despre acele sarcini. Până când sistemele AI pot învăța dintr-un număr mic de exemple și se pot adapta cu mai multă eficiență a eșantionului, acestea vor fi utilizate numai pentru lucrări foarte repetitive și pentru cele în care defecțiunile ocazionale sunt tolerabile. Capacitatea de a rezolva cu acuratețe probleme necunoscute sau noi din eșantioane limitate de date este cunoscută drept capacitatea de a generaliza. Este considerat pe scară largă un element necesar, chiar fundamental, al inteligenței.

Fiecare întrebare oferă trei exemple din care să înveți. Sistemul AI trebuie apoi să descopere regulile care „generalizează” de la cele trei exemple la al patrulea. Reguli slabe și adaptare Nu știm exact cum a făcut OpenAI, dar rezultatele sugerează că modelul o3 este foarte adaptabil. Din doar câteva exemple, găsește reguli care pot fi generalizate. Pentru a descoperi un model, nu ar trebui să facem presupuneri inutile sau să fim mai specifici decât trebuie să fim cu adevărat. În teorie, dacă poți identifica regulile „cele mai slabe” care fac ceea ce vrei, atunci ți-ai maximizat capacitatea de a te adapta la situații noi. Ce înțelegem prin cele mai slabe reguli? Definiția tehnică este complicată, dar regulile mai slabe sunt de obicei cele care pot fi descrise în afirmații mai simple.

Incendiu puternic într-un azil de bătrâni din München. 15 persoane s-au ales cu arsuri

Cinsprezece persoane au fost rănite uşor în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni din oraşul german München în Ajunul Crăciunului, a anunţat brigada de pompieri într-un comunicat dat publicităţii miercuri, scrie digi24.ro.

Cauza incendiului şi amploarea pagubelor rămân pe moment neclare, informează DPA, potrivit Agerpres. 

Potrivit informaților prezentate de serviciul de pompieri din capitala Bavariei, flăcările au izbucnit într-o cameră de la etajul al treilea al clădirii. Ca urmare, focul s-a extins rapid la acoperiș și la turn.

Autoritățile germane investighează cauza incendiului.

Căminul de bătrâni este situat în cartierul Altstadt-Lehel, lângă malul râului Isar, și este cel mai vechi cămin de bătrâni din oraș, fondat în 1857 de Societatea Catolică Sfântul Vincent de Paul. Clădirea istorică adăpostește o casă-biserică cu un turn clopotniță.

Produsele cu făină de greier intră în mari lanțuri de hypermarketuri din România
Articolul anterior
Ucraina, amenințată cu apocalipsa. Prigojin: ,,Încă 30.000 de tineri vor fi recrutați până la jumătatea lunii mai”
Articolul următor