7 destinații din lume unde femeile nu au voie să intre

În secolul XXI încă mai există locuri în care accesul femeilor este interzis, iar prezenţa femeilor în aceste colțuri de lume nu este dorită din motive religioase. Iată 7 locuri din lume în care femeile nu au voie să pătrundă.

Mănăstirea Frăsinei

Aflată în comuna Muereasca, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România în care accesul femeilor este interzis prin legamânt.

Biserica Mănăstirii Frăsinei poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, ansamblul de clădiri, în formă de cetate, fiind ctitorit de Sfântul Ierarh Calinic. Interdicţia privitoare la femei a fost impusă de duhovnicul şi episcopul Calinic după o periodă de doi ani în care s-a rugat pe muntele sfânt Athos, din Grecia, unde femeile nu au avut niciodată acces. Femeile sunt ţinute la distanţă de mănăstire nu în urma vreunui control riguros, ci de legământul, pe care mulţi îl consideră blestem, lăsat de Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, la 17 ianuarie 1867, şi gravat pe o piatră aşezată la doi kilometri de mănăstire.

Muntele Athos

Poate cel mai cunoscut loc unde femeile nu au voie să păşească, Muntele Muntele Athos sau Muntele Sfânt, a devenit o destinaţie importantă pentru turismul religios, fiind loc de pelerinaj.

O tradiţie străveche numită avaton, care înseamnă „neumblat”, acţionează ca un fel de graniţă naturală a Sfântului Munte dincolo de care femeile nu pot trece. Pe insulă nu se află nici măcar animale de sex feminin, cu excepţia pisicilor, găinilor şi păsărilor sălbatice.

Legenda Sfântului Munte spune că atunci când corabia în care se afla Maica Domnului s-a apropiat de ţărm, toţi idolii din munte au căzut cu feţele la pământ, sfărâmându-se în mii de bucăţi. Maica Domnului a coborât pe mal şi, pentru că i-a plăcut locul, l-a binecuvântat şi L-a rugat pe Fiul ei să-i dăruiască aşezarea.

Muntele Omine, Japonia

Nici liniştea călugărilor de pe muntele Omine, din Japonia, nu poate fi tulburată de femei. Numai bărbaţilor li se permite să vină în pelerinaj şi să escaladeze muntele pentru a vizita templul de aici. “Accesul femeilor interzis. Regulile Sfântului Munte Ominesan interzic accesul femeilor dincolo de această poartă, potrivit tradiţiilor religioase.

Templul Ominesanji” este mesajul cu care sunt întâmpinaţi vizitatorii la începutul ascensiunii. De peste 1.300 de ani, lucrurile au rămas la fel, iar templul budist nu a a primit vreodată vizitatoare. Accesul femeilor a fost interzis pentru a le face mai uşoară misiunea spirituală călugărilor şi mai ales tinerilor ucenici care trebuie să lase deoparte tentaţiile lumii obişnuite.

Parcul Galaxy, Bavaria

Germania bifează şi ea o un loc în care femeile nu au acces, dar această măsură se aplică spre binele lor.

În parcul Galaxy, din Bavaria, sexul frumos nu are voie să se dea în toboganul X-treme FASER din cauza unor accidente în care femeile s-au rănit în zona genitală. În prezent se lucrează la conceperea unor costume de protecţie care să le permită reprezentantelor sexului frumos să se bucure de opţiunile întregului complex.

Templul Sabarimala, Kerala, India

Acest centru hindus de pelerinaj din muntele vestic Ghat al Indiei adaposteşte templul Sastha. Călugării au stabilit că orice femeie până la vârsta menopauzei, de regulă între 10 şi 50 de ani, nu are voie să intre în lăcaşul de cult, pentru că va întina locul.

Conform credinţei religioase, menstruaţia femeilor este sinonimă cu impuritatea. Tempul este un loc important de pelerinaj, cu o medie de 10 milioane de vizitatori anual.

Mormintele sacre de la Haji Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India

Moscheea Haji Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India, este vizitată zilnic de aproximativ 20.000 de turiști din toate colțurile lumii. Dacă în ceea ce privește religia nu sunt impuse condiții, ei bine, singurele persoane care nu au voie aici sunt femeile.

Nu puține au fost ONG-urile care de-a lungul vremii au evidențiat faptul că femeia este discriminată, însă guvernul indian nu a făcut nicio reglementare în acest sens.

Templele hinduse din Indonezia, India și Bali

Femeile aflate la menstruație nu au voie să intre în bisericile ortodoxe și în templele hinduse din Indonezia, India și Bali. Nu se știe care este modalitatea de selecție și cum își dau seama călugării dacă o femeie este la menstruație sau nu. Cert este că reprezentanta sexului frumos, în acea perioadă a lunii, este considerată impură, necurată, motiv pentru care nu îi este permis accesul.

sursa

„Grija vindecă ceea ce frica distruge!” Alătură-te campaniei de informare și sensibilizare împotriva violenței obstetrice și ginecologice (VOG)

Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu AGORA a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.


 

„Grija vindecă ceea ce frica distruge! Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică”, este îndemnul CPD. 

Simbolul acestei campanii este trandafirul roz născut din dorința de a pune capăt abuzurilor #metoo din sălile de travaliu și de naștere. Trandafirul roz reprezintă vulnerabilitatea și povestea fiecărei femei care a avut de îndurat o experiență dureroasă fie în timpul nașterii sau la consultațiile din cabinetul ginecologic.

Simbolul trandafirului roz a pornit din campania „Revoluția Rozelor: 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, fondată în 2011 de Jesusa Ricoy, activistă în domeniul nașterii și a drepturilor femeilor. De atunci, mișcarea a căpătat o amploare tot mai mare, iar, în prezent, peste 30 de țări organizează acțiuni anuale în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie. 

Această mișcare pacifistă se opune violenței și lipsirii de respect din partea personalului medical în perioada sarcinii, nașterii și postpartum dar și în cabinetul ginecologic de zi cu zi. În fiecare an, femeile care au trecut prin astfel de experiențe duc un trandafir roz la instituția unde au suferit abuzul, ca un act de protest și de vindecare. Este un moment de reflecție, de recunoaștere a suferinței întru obţinerea unei îngrijiri obstetrice decente şi sigure.

Ce este violența obstetrică și ginecologică (VOG)?

Violența obstetrică și ginecologică nu se referă doar la acte fizice sau la utilizarea forței. Ea include și abuzuri mai subtile, cum ar fi lipsa consimțământului informat al femeii în timpul procedurilor medicale, tratamente umilitoare, tonuri dure sau ignorarea deciziilor pacientei. 

Aceasta poate apărea în timpul vizitelor ginecologice, unde femeile nu sunt întotdeauna informate despre opțiunile disponibile, cât și în timpul sarcinii sau al nașterii, când intervențiile medicale sunt efectuate fără explicații clare sau fără a ține cont de dorințele femeilor. Având la bază practica internațională, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a dezvoltat o definiție extinsă a acestui termen, aplicată în studiul „Fără voce. Fără lege.Fără dreptate.”, potrivit căreia „violența obstetrică și ginecologică se referă la abuzul verbal, fizic și/sau sexual manifestat de către personalul medical și auxiliar prin constrângere, umilire și/sau agresiune în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/ sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice”. 

De ce este important să vorbim despre acest subiect?

În Republica Moldova, violența obstetrică este încă un subiect insuficient discutat. Studiile CPD arată că:

  • Doar 60% dintre femei sunt informate despre acest termen.
  • 66% dintre ele consideră că aceste practici sunt frecvente.

Este clar că tăcerea nu este o soluție. Prin această campanie, femeilor li se oferă voce, se atrage atenția asupra drepturilor lor, ca, într-un final, să se schimbe sistemul medical.

Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge!” aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un viitor mai bun. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet, nu doar cu știință. 

Ce ne dorim să obținem prin această campanie? 

Această campanie este despre NOI TOȚI: femeile care devin mame, comunitatea medicală și cei care pot contribui la construirea unui sistem bazat pe valori umane autentice. Vrem ca fiecare femeie să se simtă în siguranță, să fie respectată și auzită în timpul oricărui act medical. Vorbim despre conștientizare, despre curajul de a spune „nu e normal” atunci când granițele respectului sunt încălcate. 

Ne dorim să le oferim femeilor cunoașterea drepturilor lor, să le ajutăm să fie pregătite și să știe că merităm mai mult – o îngrijire bazată pe empatie și profesionalism.

Mai mult decât atât, tindem spre un dialog sincer și respectuos între paciente și personalul medical, unde comunicarea devine un pilon al încrederii, iar tratamentul uman rămâne esențial.

Aceasta este misiunea noastră: să punem capăt tăcerii, să construim încrederea și să transformăm experiențele medicale în momente demne de respect și umanitate. Deși acest tip de violență constituie o încălcare gravă a drepturilor omului, punând în pericol integritatea fizică și dreptul la viață și sănătate al femeilor, Republica Moldova nu a abordat suficient această problemă. Astfel, în cadrul celor 16 zile de campanie, vor fi prezentate datele obținute, pentru prima dată în țară, cu privire la amploarea acestui fenomen.

Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și Agora.

Despre CPD

Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.

Poliţiştii români de frontieră au reținut un moldovean, căutat de autorităţile din Italia

Poliţiştii români de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au depistat şi reţinut un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, căutat de autorităţile din Italia, care era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat, scrie punctul.md.

În ziua de 02 decembrie a.c, în jurul orei 03.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, polițiștii români de frontieră au constatat că pe numele bărbatului era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Italia, din data de 25.11.2024, acesta fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat.Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Percheziții la o companie de construcții. Acțiunile vizează darea în exploatare a unui imobil

Ofițerii și procurorii anticorupție efectuează astăzi acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe faptul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false pentru darea în exploatare a unui imobil din municipiul Chișinău, transmite MOLDPRES.

Informația a fost confirmată pentru agenție de purtătorul de cuvânt al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi.Alte detalii vor fi oferite ulterior. 

Antonia a fost cerută în căsătorie de Alex Velea. Cum arată inelul de logodnă
Articolul anterior
O moldoveancă ar putea câștiga 1 milion la un show culinar din Rusia
Articolul următor