În punctul de trecere a frontierei Tudora, polițiștii de frontieră au identificat în flux un tânăr moldovean, care intenționa ilegal să introducă în țară pietre presupuse prețioase. Bărbatul a fost depistat ieri, 12 februarie 2024, în timpul verificărilor adiționale.
Astfel, moldoveanul de 35 de ani revenea din Ucraina fiind pasager la o mașina de ocazie.
În rezultatul controlului fizic, în buzunarul scurtei, polițiștii de frontieră au depistat 112 pietre presupuse a fi prețioase.
Persoana a mărturisit că pietrele au fost procurate în Odessa fără acte de proveniență și urmau să ajungă la un giuvaergiu din Tiraspol. Pietrele erau predestinate pentru confecționarea articolelor din metale și pietre prețioase.
Bunurile au fost ridicate și urmează a fi supuse expertizei, iar investigațiile pe caz continuă.
Ce avere avea Papa Francisc și cine o moștenește după decesul acestuia
Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, în cea de-a doua zi de Paște. Anunțul potrivit căruia Suveranul Pontif s-a stins din viață a fost confirmat de Vatican. Iată ce avere avea Papa Francisc.
Ce avere avea Papa Francisc
Papa Francisc a ocupat tronul papal atunci când Papa Benedict al XVI-lea a renunțat din atribuțiile sale, invocând o deteriorare a stării de sănătate în 2013. Acest lucru i-a oferit Papei Francisc șansa de a face istorie ca fiind primul papă latino-american din istoria omenirii, având în vedere că s-a născut în Argentina.
Din acel moment înainte, el a condus biserica catolică într-o nouă eră de mai multă acceptare a chestiunilor filozofice care au fost descurajate înainte de sosirea lui pe tronul papal. În ciuda poziției sale, averea netă a Papei Francisc nu este atât de mare pe cât s-ar crede. De fapt, el nu se află nici pe departe de bogăția pe care papii anteriori au adunat-o în timpul petrecut în scaun.
Cu cât era plătit Papa Francisc de către biserica catolică?
Trebuie precizat că, odată ce a preluat funcția de lider al bisericii catolice, Papa Francisc a renunțat la orice tip de lux și salariu din partea bisericii. Papii sunt de obicei plătiți generos, salariul curent pe care îl primesc fiind de 32.000 de dolari lunar, dar el a refuzat să primească acești bani. În schimb, Papa Francisc a decis fie să doneze acești bani bisericii, fie să-i folosească pentru a dota o fundație, fie să-i transfere unui membru al familiei.
Papa Francisc nu a primit niciodată bani de la biserică, chiar înainte de a fi numit noul papă.În 2001, Vaticanul a fost cel care a confirmat că Papa Francisc a rămas mereu fidel filozofiei sale iezuite – un ordin de preoți romano-catolici care jură jurământ de sărăcie, castitate, supunere față de Hristos și ascultare față de Papă -. În ciuda acestui fapt, Papa are multe bunuri care pe care le primește atunci când este numit în funcție și care pot fi luate în considerare cu siguranță atunci când vorbim despre ce avere avea Papa Francisc.
Papa Francisc are o avere estimată la 25 de milioane de dolari, conform presei de peste Ocean, datorită tuturor bunurilor de care s-a bucurat din poziția sa de papă al bisericii catolice. Avea la dispoziție 5 mașini, care pot fi trecute ca parte a averii sale nete. În ciuda faptului că nu a folosit banii pe care îi primea lunar de la biserica catoliză, și aceștia contează cu siguranță ca parte a averii sale nete. Ca să nu mai vorbim că biserica catolică are o valoare netă imensă doar din bunurile pe care le posedă.
Fără palat, fără aur: Papa care a ales simplitatea
Papa Francisc a devenit renumit pentru că a evitat opulența. A purtat veșminte simple, a folosit un Ford Focus modest pentru transportul în Vatican și a susținut constant situația săracilor, a imigranților și a celor marginalizați. În Buenos Aires, cu mult înainte de a fi ales pontif, se știa că îi hrănește și îngrijește personal pe cei fără adăpost – un obicei la care nu l-a renunțat niciodată nici măcar în calitate de lider global a 1,3 miliarde de catolici.
Chiar înainte de a deveni Papă, Francisc – născut Jorge Mario Bergoglio – își acorda timp pentru a celebra Liturghia cu lucrătorii sexuali și persoanele fără adăpost în orașul său natal, Buenos Aires, iar când a fost numit cardinal, a optat în continuare să-și gătească singuri mesele.
De asemenea, Francisc i-a surprins pe mulți când s-a întors la hotelul său la câteva ore după ce a fost ales papă pentru a-și plăti factura și a-și ridica bagajele și a dus microbuzul înapoi la locuința lui împreună cu ceilalți cardinali, în loc să folosească mașina papală. „Am venit cu autobuzul, așa că mă voi duce acasă cu autobuzul”, a spus el atunci.
Pontiful poate alege unde să locuiască în Vatican. Majoritatea locuiesc în marele Palat Apostolic, cunoscut și sub numele de Palatul Papal, care este situat la nord de Bazilica Sf. Petru. Francisc, însă, a dorit să locuiască într-o cazare mai modestă, în conformitate cu principiile sale, așa că a optat pentru a se muta într-o suită mai mică, cu două camere, în cadrul pensiunii Domus Sanctae Marthae.
În loc să locuiască în apartamentul grandios penthouse palațial de la ultimul etaj – care are peste 12 camere, camere pentru personal, o terasă și vederi extinse asupra Romei – el a ales să stea în pensiunea obișnuită pentru a găzdui cardinalii veniți în vizită și a optat să-și ia masa în sala de mese comună.
De obicei, papii lasă totul moștenire Sfântului Scaun, guvernului central al Bisericii Romano-Catolice, dar când Benedict al XVI-lea a murit în 2022, situația lui a fost mai complexă, deoarece se pensionase din cauza unei stări de sănătate cu nouă ani în urmă.
Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu să capituleze, declară vicepremierul ucrainean
Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu să se predea, a declarat miercuri viceprim-ministrul ucrainean Iulia Svîrîdenko, în timp ce în presă au apărut detalii despre o propunere americană pentru un acord în urma căruia Ucraina ar ceda aproape toate teritoriile ocupate în prezent de Rusia, relatează Reuters.
„Nu va exista niciun acord care să ofere Rusiei bazele mai puternice de care are nevoie pentru a se regrupa şi a reveni cu mai multă violenţă”, a scris Svîrîdenko pe X.
„Poporul nostru nu va accepta un conflict îngheţat deghizat în pace”, a adăugat ea.
În această săptămână, presa internaţională a relatat detalii despre o propunere amplă a Washingtonului pentru un acord între Kiev şi Moscova, care presupune recunoaşterea oficială a peninsulei ucrainene ocupate Crimeea ca fiind a Rusiei, precum şi păstrarea de către Moscova a controlului de facto asupra marii părţi din teritoriile ucrainene capturate.
Pe de altă parte, Ucraina a militat pentru o încetare totală, imediată şi necondiţionată a focului, negocierile urmând să aibă loc după stabilirea acestui armistiţiu.
„O încetare completă a focului – pe uscat, în aer şi pe mare – este primul pas necesar”, a declarat Svîrîdenko, adăugând că, în cazul în care Moscova optează pentru o pauză limitată, Kievul va răspunde la fel.
Negocierile de aderare la UE: Moldova finalizează screening-ul pentru trei clustere din șase
Republica Moldova a finalizat procesul de screening pentru trei din cele șase clustere tematice în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, informează publicația ucraineană Evropeiskaya Pravda, scrie democracy.md.
Potrivit unui reprezentant al Comisiei Europene, până la sfârșitul lunii mai 2025, Moldova va încheia screening-ul și pentru al patrulea cluster. Până acum, au fost finalizate clusterele:
Clusterul 1: Probleme fundamentale
Clusterul 2: Piața internă
Clusterul 6: Relații externe
De asemenea, screening-ul pentru Clusterul 3: Competitivitate și dezvoltare incluzivă este în curs de finalizare și se estimează că va fi încheiat până la sfârșitul lunii mai.
„Reuniunile bilaterale de screening cu Moldova vor continua până la finalul anului 2025. Moldova s-a prezentat foarte bine pregătită și a fost receptivă la acest proces”, a declarat oficialul european.
Potrivit sursei, Moldova, care a început negocierile de aderare în același timp cu Ucraina, a înregistrat un avans considerabil și ar putea deschide negocierile oficiale pentru Clusterul 1 mai devreme decât Ucraina.
Diplomați europeni au precizat că „Ungaria blochează progresul negocierilor Ucrainei”, fapt ce ar putea determina Uniunea Europeană să continue procesul de aderare cu Moldova independent de Ucraina.
Astfel, o conferință interguvernamentală cu Republica Moldova ar putea avea loc provizoriu în septembrie 2025. Aceasta ar fi organizată de statul care deține președinția Consiliului UE – până la 1 iulie 2025, Polonia, urmată de Danemarca.
Oficialii europeni subliniază că procesul de aderare al Moldovei nu este condiționat de cel al Ucrainei, ceea ce permite avansarea separată a negocierilor.
