A murit la 17 ani, după ce medicii i-au uitat pansamentele în abdomen, în timpul operației de cezariană. Cătălina a trăit în chinuri 3 luni

Cătălina născuse în luna aprilie, la Focșani, România, un băiețel perfect sănătos. Imediat după externare însă, a început să aibă dureri groaznice. Mai mult decât atât, a slăbit de abia se mai ținea pe picioare.

”O să te faci bine, așa i s-a spus. La externare i-au dat o rețetă și i-au spus să nu alăpteze copilul. Știau ceva, ceva că au făcut”, spune mama Cătălinei.  

Familia tinerei îi acuză pe medici că i-au uitat pansamentele în corp, după operația de cezariană. Trei cadre medicale sunt cercetate în acest caz.

Timp de trei luni, Cătălina a trăit cu o infecție puternică în corp. Abia când starea ei s-a degradat puternic, medicii au hotărât să intre cu ea în sala de operație.

Într-o singură săptămână, copila a trecut prin trei intervenții. Însă la doar o zi după ultima, Cătălina a murit.  

”Raportul INML este unul zdrobitor. Se arată acolo că medicii au uitat pansamente, au uitat bucăți de materiale ce au fost folosite la operație. I-au prescris supozitoare și niște medicamente pentru ușurarea durerilor”, spune avocatul Adrian Cuculis, citat de observatornews.ro.

Procurorii spun că medicii ar fi încercat să mușamalizeze tragedia. Aceștia ar fi întocmit chiar rapoarte false pentru a ascunde erorile din sala de operație.  

”S-a început urmărirea penală pentru ucidere din culpă, fals intelectual şi favorizarea făptuitorului. Au fost percheziții la locuințele unor medici, asistente și la sediul spitalului Focșani”, spune procurorul Ionuț Dâmbă, PJ Focșani.  

”Sunt total nevinovat. Ce s-a întâmplat, nu pot să discut deocamdată”, se apară unul dintre medicii cercetați.

În acest moment, nici ceilalți medici nu sunt dispuși să ofere vreo informație cu privire la pacientă sau despre colegii care au mai luat parte la operație.  

La același spital, în luna iulie 2019, o altă femeie a murit la același spital, după o operație de cezariană. Iar săptămâna trecută, o adolescentă de doar 15 ani a murit, după ce a primit trei diagnostice greșite în doar patru zile.

Noi detalii despre accidentul de la Căușeni: un mort și zeci de răniți

Un autocar cu 50 de pasageri la bord s-a răsturnat după ce ar fi fost tamponat în plin de un Nissan Qashqai, scrie Studio-L Căușeni. Șoferul mașinii a decedat la fața locului. Accidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 26 aprilie, între localitățile Grigorievca și Baccealia din raionul Căușeni.

Autocarul era plin cu colaboratori ai Muzeului Național de Istorie. 25 dintre ei (doi dintre care în stare gravă, o pacientă fiind transferată la Chișinău), printre care și o femeie însărcinată, au ajuns la spitalul raional Căușeni, iar alți 5 pacienți au fost internați în spitalul raional Anenii Noi.

Potrivit sursei citate, șoferul de 48 de ani din Nissan Qashqai ar fi ieșit pe contrasens fără a se asigura și a intrat în autocar. Poliția urmează să stabilească circumstanțele producerii accidentului.

Atac cu rachetă asupra unui spital din Harkov: în blocurile instituției se aflau peste 1000 de oameni

În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2024, ocupanții ruși au tras cu o rachetă S-300 asupra teritoriului unde se află mai multe clădiri ale unui spital de psihiatrie din Hrakov. O pacientă de 53 de ani a fost rănită, potrivit presei din Ucraina.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Administrației Regionale de Stat din Harkov, Oleg Sinegubov. „La momentul bombardării, în cel mai afectat bloc, erau 60 de pacienți și 5 lucrători medicali. Explozia a deteriorat clădirea de catering, alimentarea cu apă și liniile electrice”, a menționat Sinegubov. Acesta a precizat că o pacientă de 53 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale pe loc. Toți ceilalți pacienți au fost repartizați între blocurile spitalului.

Valul de explozie a afectat mai multe clădiri și linii electrice adiacente.

Republica Moldova implementează votul prin corespondență. Care va fi procedura

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

”Republica Moldova prezintă” peste Prut! Expoziția va aduna la Palas Mall 70 de antreprenori moldoveni
Articolul anterior
Cea mai mare biserică construită de Becali în Africa a fost sfinţită fără el
Articolul următor