Brexit-ul, finalizat după patru ani și jumătate! Regatul Unit şi Uniunea Europeană (UE) au ajuns joi la un acord privind relaţiile comerciale post-BREXIT. Anunțul vine cu doar câteva zile înainte ca Londra să iasă din piaţa unică a UE.
Regatul Unit și Uniunea Europeană au ajuns la un compromis în ce privește un acord comercial post-BREXIT. De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va părăsi, într-un final, și piața unică, și uniunea vamală.
Ursula von der Leyen a scris pe Twitter că „acum avem un acord echitabil și echilibrat cu Marea Britanie. Acesta va proteja interesele UE, va asigura o concurență loială și va oferi predictibilitate pentru comunitățile noastre piscicole. Europa merge acum mai departe”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și negociatorul-șef pentru Brexit, Michel Barnier, au făcut joi după-amiază scurte declarații cu privire la acordul obținut.
„A fost un drum lung şi sinuos. Dar avem un acord bun pe care îl putem prezenta. Este corect, este echilibrat şi este lucrul bun şi responsabil de făcut pentru ambele părţi. Negocierile au fost foarte dificile. (…) Cred că acest acord este în interesul Regatului Unit. Va stabili fundaţii solide pentru un nou început cu un prieten de lungă durată. Şi înseamnă că în sfârşit putem lăsa BREXIT-ul în urmă, iar Europa poate să meargă mai departe” a declarat Ursula von der Leyen. Președintele CE a mai spus Regatul Unit va rămâne un „partener demn de încredere al UE”.
„Ziua de azi este o uşurare. Dar este pătată de o oarecare tristeţe, în măsura în care comparăm ceea ce era înainte şi ceea ce urmează. (…) Ceasul nu mai ticăie”, a declarat negociatorul-șef al UE pentru BREXIT, Michel Barnier, în conferința de presă de la Bruxelles. „, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă.
Bruxelles-ul „va fi alături” de pescarii statelor membre afectate de noua repartiţie a cotelor şi zonelor de pescuit între Regatul Unit şi UE în acordul comercial post-Brexit, a mai anunțat Barnier.
Boris Johnson a scris și el pe Twitter, anunțând succesul negocierilor: „Acordul e finalizat!”.
Guvernul conservator Boris Johnson a transmis că „tot ceea ce a fost cerut de publicul britanic și tot ce a fost promis la referendumul din 2016 a fost obținut în acest acord”.
„Ne-am luat înapoi moneda, granițele, legile, comerțul și apele de pescuit.
Semnarea acordului reprezintă vești fantastice pentru familiile și pentru companiile din orice parte a Regatului Unit.
Am semnat primul tratat de liber schimb bazat pe tarife ZERO și cote ZERO care a fost negociat vreodată cu Uniunea Europeană. Este cel mai mare acord bilateral de comerț semnat de oricare dintre părți.
Acordul garantează că nu ne mai aflăm în orbita Uniunii Europene, că nu mai suntem constrânși de regulile europene, iar Curtea Europeană de Justiție nu mai are niciun rol.
În 1 ianuarie 2021 vom avea independență politică și economică în totalitate”, a mai transmis guvernul de la Londra.
„Sistemul de imigraţie pe bază de punctaj ne va oferi control total asupra oricărei persoane care intră în Marea Britanie, iar libertatea de circulaţie se va încheia”, potrivit Guvernului Marii Britanii.
Prin acest ACORD, BREXIT-ul s-a finalizat după peste patru ani.
Încheierea acordului are loc după luni de blocaj între Londra și Bruxelles. Cel mai fierbinte punct al negocierilor a fost problema pescuitului.
Marea Britanie a părăsit oficial UE la sfârşitul lunii ianuarie, dar a rămas membră a pieţei interne a UE şi a uniunii vamale până la încheierea perioadei de tranziţie, adică până la sfârşitul anului.
Dacă nu ar fi fost încheiat vreun acord, ar fi fost aplicate taxe vamale mari care ar fi afectat foarte mult economia.
Ce vor face cetățenii românii după 1 ianuarie 2021
Ministerul român de Externe informează cetățenii români că de la 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord își va asuma pe deplin statutul de stat terț în relația cu țările membre UE, regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, se vor schimba. Conform noilor reglementări anunțate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români vor putea intra în țară pentru șederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare.
”Cea mai frumoasă femeie din lume” a pus taxă! Cât costă să-i spui ”Bună”
Notorietatea lui Paige Spiranac (31 de ani), fostă jucătoare profesionistă de golf, desemnată ”cea mai frumoasă femeie din lume” în 2022, este în continuă creștere, scre digisport.ro.
Cu peste 7 milioane de urmăritori pe Instagram, TkTok și X, Spiranac a decis să-și deschidă cont pe încă o platformă. Acolo, accesul se face pe bază de abonament, iar fosta sportivă le-a pus la dispoziție fanilor săi 3 variante.
Cea mai ieftină opțiune de abonament este de 10 dolari, iar cei care vor opta pentru aceasta vor putea doar să-i vadă postările lui Paige Spiranac. La următorul nivel, cel de 25 $, li se va permite să urmărească în timp real transmisiunile live ale fostei jucătoare de gol, însă oamenii care vor să aibă acces total, inclusiv să-i poată trimite mesaje americancei, vor fi nevoiți să scoată din buzunar 100 de dolari.
Spiranac are o avere de peste 3 milioane de dolari și rămâne una dintre cele mai urmărite persoane din lumea sportului.
O femeie din Iași, rănită într-un accident provocat chiar de soțul ei, a primit 100.000 de lei despăgubiri
O femeie din Iași, rănită în 2021 într-un accident provocat chiar de soțul ei, a obținut în instanță despăgubiri de 100.000 de lei, echivalentul a (400.000 MDL) . Suma este, însă, de 4 ori mai mică decât ceruse victima pentru multiplele fracturi suferite, de pe urma cărora are de suferit și acum, scrie digi24.ro.
Tocmai de aceea, femeia a contestat decizia Tribunalului, iar cazul a intrat, marți, pe rolul Curții de Apel Iași. Accidentul rutier a avut loc în iulie 2021. Carmen P. și soțul eu circulau pe DN24, dinspre Vaslui spre Iași. Pe raza comunei Satu Nou, bărbatul a adormit la volan. Mașina a părăsit partea carosabilă și a lovit puternic un cap de pod. În urma impactului, femeia a suferit multiple fracturi și fisuri ale vertebrelor. A avut nevoie de mai bine de o lună de îngrijiri medicale și a rămas cu sechele grave.
Potrivit sursei citată, femeia poartă și acum un corset cu o tijă metalică de susținere a coloanei vertebrale, iar cinci vertebre sunt prinse în șuruburi. Durerile de coloană au devenit cronice, iar picioarele îi amorțesc zilnic. Mai mult, din cauza corsetului are o afecțiune dermatologică, iar tulburările depresive se manifestă în continuare. La doi ani de la accident, în septembrie 2023, femeia a dat în judecată firma de asigurări la care soțul său avea încheiată polița RCA și a solicitat daune morale în valoare de 414.000 lei. Suma, scrie sursa citată, a fost calculată în baza Ordinului comun nr. 1/2293/2022 al Autorității de Supraveghere Financiară și al Ministerului Sănătății. Ordinul vizează stabilirea despăgubirilor acordate victimelor accidentelor rutiere, în baza unui punctaj stabilit de Institutul de Medicină Legală. Raportul de evaluare traumatologică depus de femeie la dosar stabilea 75 de puncte pentru vătămările fizice și 15 puncte pentru cele psihice. Conform ordinului, fiecare punct de traumă este echivalat cu dublul salariului de bază minim brut pe țară. La data accidentului, acesta era de 2.300 lei lunar (echivalentul a 9.200 MDL), rezultând astfel cei 414.000 lei solicitați, echivalentul a 1.656.000 MDL. De cealaltă parte, reprezentanții companiei de asigurări au contestat punctajul. Ei au întocmit propriul raport de evaluare cu ajutorul unui medic specialist, care a ajuns la un total de doar 20,5 puncte de traumă. Pretențiile femeii, a consider firma, ar fi fost deci mult exagerate, depășind sfera noțiunii legale de „satisfacție echitabilă” și ajungând în cea a „îmbogățirii fără justă cauză”. Cei 414.000 lei solicitați echivalau cu 180 de salarii minime de la data accidentului, echivalentul a 15 ani de muncă. Calculele făcute de cele două părți nu au fost luate, însă, în considerare de magistrații Tribunalului, scrie sursa citată.
Aceștia au precizat și că evaluarea daunelor morale nu este supusă unor criterii legale prestabilite, despăgubirile aflându-se la latitudinea judecătorului, în limitele impuse de contractul de asigurare RCA. Instanța a decis ca femeia să primească despăgubiri de 100.000 lei din partea asiguratorului. Suma a nemulțumit-o pe femeie, care a atacat decizia Tribunalului. Contestația înaintată de ea a intrat marți pe rolul Curții de Apel, această instanță urmând să stabilească primul termen de judecată, mai scrie sursa citată.
Creditare negativă în cazul agenților economici! Așa ceva nu s-a înregistrat în nicio țară din Europa! Situația din economie rămâne una complicată
„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.
„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.
Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.
„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.
Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.
Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.
„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.
Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% – credite accesate de către populație; 2015: 84,2% – credite accesate de către persoane juridice, 15,8% – de către populație; 2020: 64,4% – credite accesate de către persoane juridice, 35,6% – de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% – credite accesate de către persoane juridice, 40,7% – de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.
„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.
