Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Reacţia furioasă a unui politician democrat, după anunţul lui Trump privind pauza în aplicarea tarifelor: „What the f*ck?”

Steven Horsford, ales democrat al statului Nevada în Camera Reprezentanţilor, a avut o reacție furioasă la auzirea veștii lui Trump privind suspendarea aplicării tarifelor reciproce, sugerând că a fost vorba de „manipularea pieţei”, scrie adevărul.ro

Cum să nu fie asta manipulare a pieţei?!”, l-a întrebat Horsford pe Jamieson Greer, reprezentantul Statelor Unite pentru comerţ, scrie News.ro.

De asemenea, Horsford a remarcat absența republicanilor, care părăsiseră audierea după anunțul lui Trump, „pentru că nici măcar nu vor să fie nevoiţi să apere decizia”.

Cât de lungă este pauza? Câte zile? Câte săptămâni?” l-a întrebat Horsford pe Greer.

Am înţeles că este vorba de 90 de zile, nu am vorbit cu preşedintele”, a răspuns Greer, întrerupt apoi de Horsford.

Deci, reprezentantul comercial nu a vorbit cu preşedintele Statelor Unite despre o reordonare globală a comerţului şi totuşi a anunţat-o pe un tweet? WTF, cine este la conducere?” s-a indignat Horsford.

„Se pare că şeful tău tocmai ţi-a tras preşul de sub picioare”, i-a transmis acesta lui Greer, adăugând că „nu există nicio strategie”, ci tocmai aflase „acum trei secunde”.

De asemenea, alesul din Nevada l-a întrebat de ce nu a dezvăluit mai devreme planurile de a întrerupe tarifele, la care Greer i-a răspuns că nu îşi dezvăluie „discuţiile cu preşedintele”.

Acestea sunt consecinţe reale pentru poporul american şi pentru întreprinderile mici. Am avut un grup de întreprinderi mici în biroul meu mai devreme astăzi, vorbind despre impactul acestor tarife pe aluminiu şi oţel.

Aceasta este vremea amatorilor şi trebuie să înceteze. Ce înseamnă acest lucru pentru strategia dumneavoastră de negociere? Cum vă ocupaţi de negocieri dacă preşedintele scrie pe Twitter despre asta de oriunde s-ar afla?”, i-a spus Horsford.

Greer a răspuns: „Preşedintele a fost ales şi el conduce politica comercială, iar eu îl consiliez şi îi execut politica comercială”.

Schimbul de replici tensionat al democratului a continuat apoi cu preşedintele republican al comisiei, Jason Smith.

Timpul dumneavoastră a expirat” i-a spus Smith, după ce Horsford solicitase dezbaterea pe această temă. „Şi am spus nu”, i-a răspuns Smith.

Pentru că nu vrei să aperi politica sau strategia”, a replicat Horsford înainte ca Smith să-i dea cuvântul unui alt membru al comisiei.

Horsford a putut fi auzit spunând: „Daţi-mă afară, ce aveţi de gând să faceţi?”

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri, 9 aprilie, o pauză de 90 de zile cu privire la aplicarea „taxelor reciproce” cu care a zguduit piețele lumii. Excepție de la această „îngăduință” face China, căreia îi mărește taxele la 125%.

Trump a declarat că a „autorizat o PAUZĂ de 90 de zile și un tarif reciproc substanțial redus în această perioadă, de 10%, de asemenea cu efect imediat”.  

Orașele din R. Moldova vor concura pentru titlul de „Capitala Sportului”

Orașele din Republica Moldova vor concura pentru titlul de „Capitala Sportului”. Ministerul Educației, în colaborare cu Comitetul Olimpic și cel Paralimpic, au lansat astăzi un nou proiect, care îşi propune promovarea sportului pentru toți, scrie tvrmoldova.md.

MARCEL MARIN, reprezentant, Direcția Tineret și Sport, Ministerul Educației: „Pentru prima dată vom oferi acest titlu onorific unei localități, în care, pe parcursul anului 2025, urmează să fie desfășurate activități sportive de masă, festivaluri sportive, activități pentru sportul de performanță, forumuri și orice tip de activitate care reunește la aceeași masă reprezentanții structurilor sportive”.

Oraşul câştigător va găzdui cinci activități importante, printre care un campionat republican la o probă olimpică sau recunoscută la nivel mondial și un festival sportiv. Una dintre cerințele este prezența unui minim de infrastructură necesară organizării acestor evenimente. „Capitala Sportului” va fi anunțată la sfârșitul lunii mai, iar acel oraș va primi până la un milion de lei pentru realizarea proiectelor și inițiativelor sportive în 2025.

Rusia și Statele Unite au făcut schimb de prizonieri. Moscova a eliberat-o pe Ksenia Karelina, condamnată la 12 ani pentru o donație de 51 de dolari

Un schimb de prizonieri între Rusia și Statele Unite a avut loc joi la Abu Dhabi. Rusia a predat-o pe Ksenia Karelina (Havana), condamnată pentru trădare, autorităților americane, iar Statele Unite, ca răspuns, l-au eliberat pe Artur Petrov, acuzat de exportul ilegal de microelectronice, relatează Wall Street Journal, cu referire la BBC.

Eliberarea Karelinei a fost confirmată de avocatul ei, Mihail Mushailov. El a spus pentru RBC că fata și-a contactat rudele în timp ce se afla încă în avion.

După cum notează Wall Street Journal, schimbul de prizonieri a avut loc „ca un semn al întăririi continue a încrederii” dintre Moscova și Washington și al „extinderii contactelor între serviciile de informații” din cele două țări.

Ksenia Karelina, care deține cetățenia americană și rusă, a fost condamnată la 12 ani de închisoare în august anul trecut. Tribunalul Regional Sverdlovsk a găsit-o vinovată de trădare pentru că a donat 51,8 dolari unei organizații caritabile americano-ucrainene.

Tânăra a fost reținută în ianuarie 2024 la Ekaterinburg, unde a zburat din Los Angeles pentru a vizita rudele. La început, a fost condamnată pe caz administrativ, acuzată de huliganism mărunt, iar apoi a fost acuzată de trădare.

Cazul împotriva Karelinei a fost audiat cu ușile închise. Avocatul fetei a raportat că și-a recunoscut vinovăția. În ajunul schimbului, Karelina a fost grațiată, a informat FSB.

Artur Petrov, care a fost eliberat de partea americană, are și el două pașapoarte – rus și german. El a fost arestat în august 2023 în Cipru la cererea Washingtonului și extrădat în Statele Unite un an mai târziu.

Petrov a fost acuzat că a participat la o schemă de achiziție de microelectronice de fabricație americană, supuse controlului exporturilor de către Statele Unite. Potrivit acuzării, el și alți doi ruși au achiziționat în mod fraudulos cantități mari de microelectronice de domeniul militar de la distribuitori americani, pentru Rusia.

Din 11 capete de acuzare, Petrov risca până la 160 de ani de închisoare. Bărbatul, după cum a relatat TASS, a declarat că a considerat cazul său ca fiind de ordin politic.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape
Articolul anterior
#stilunic – Marcela Godina alias (Marcela 93) și Ala Zasmenco:”Cum să combini un costum sportiv cu pantofi?”
Articolul următor
Close menu