Activiștii și minoritățile din țară fac apel la autorități să nu interzică traducerea Monitorului Oficial în limba rusă

Încetarea publicării Monitorului Oficial în limba rusă va însemna restricționarea accesului la informații pentru peste 500 de mii de locuitori ai țării. Cel puțin asta afirmă activiștii pentru drepturile omului și reprezentanții minorităților din Moldova, potrivit declarației făcute publice. Ei le-au cerut autorităților să întoarcă proiectul de lege spre revizuire.

Activiștii pentru drepturile omului și reprezentanții minorităților din Republica Moldova au apelat pe 23 februarie la autoritățile țării, diplomații străini și organizațiile internaționale cu cererea de a retragere proiectului din 30 noiembrie 2023, care prevede încetarea publicării Monitorului Oficial în limba rusă.

„Acest proiect de lege va limita accesul la informație și, ca urmare, accesul la justiție, participarea la procesul decizional și punerea în aplicare a altor drepturi și libertăți garantate de Constituție, tratatele internaționale și regionale în domeniul drepturilor omului, din care Republica Moldova face parte”, cred autorii declarației, potrivit Newsmaker.

Activiștii pentru drepturile omului și reprezentanții organizațiilor minorităților naționale au cerut autorităților să mențină publicarea Monitorului Oficial în limba rusă și să asigure traducerea informațiilor publice, inclusiv a legislației, în alte limbi, „asigurând punerea în aplicare a principiilor multilingvismului și multiculturalismului”.

În caz contrar, susțin autorii, accesul la legislația oficială publicată va fi limitat pentru aproximativ 500 de mii de locuitori ai Republicii Moldova, reprezentanți ai minorităților, printre care – cetățeni ai țării, refugiați din Ucraina și alți cetățeni străini.

Activiștii și experții pentru drepturile omului notează că propunerea statului de a publica legile adoptate exclusiv în Registrul de stat al actelor juridice de pe site-ul Legis.md este o soluție inacceptabilă.

„Legis.md nu este un mijloc oficial de publicare a legislației”, spun autorii petiției, „acest mijloc este exclusiv Monitorul Oficial. În al doilea rând, după cum a arătat practica, legislația poate fi publicată pe site-ul Legis.md cu întârzieri, acest site nu conține toate reglementările și există erori în documentele publicate”.

Autorii petiției concluzionează că proiectul de lege încalcă obligațiile internaționale și regionale ale Republicii Moldova și nu îndeplinește cerințele propuse de UE țărilor candidate.

În concluzie, autorii declarației îi cerut președintei Maia Sandu să trimită parlamentului o inițiativă legislativă pentru finalizarea proiectului de lege nr. 435 și să nu promulgă proiectul de lege, dacă acesta va fi adoptat în versiunea actuală. La rândul lor, deputații au fost chemați să finalizeze inițiativa legislativă.

De asemenea, ei au făcut apel la ambasadorul UE în Moldova Janis Mazeiks, la coordonatorul rezident al ONU în Moldova, Simon Springett, la șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lang, și la șeful misiunii OSCE în Moldova, Kelly Keiderling, cu o cerere de a îndemna autoritățile moldovenești să finalizeze proiectul de lege nr. 435 pe baza acestui recurs.

Apelul a fost semnat de 25 de reprezentanți ai organizațiilor minorităților naționale, activiști pentru drepturile omului și experți în domeniul asigurării drepturilor minorităților naționale.

Mesajul Maiei Sandu de Ziua Profesorului

Președintele Maia Sandu a venit cu mesaj adresat tuturor dascălilor cu ocazia Zilei Profesorului, marcată în data de 5 octombrie, informează unica.md.

”Dragi profesori, la mulți ani! Pe umerii voștri stă, la drept vorbind, viitorul Moldovei – viitorii medici, ingineri, economiști, artiști, brutari, viitorii profesori!

Ca dumneavoastră să puteți crește acest viitor, noi, statul, comunitatea și părinții, trebuie să fim alături de voi în prezent. Să vă oferim venituri pe merit, respectul cuvenit și toată colaborarea necesară pentru a ridica un copil.

doresc să intrați cu dragoste și răbdare în clasă. De dragostea pe care o simt elevii, de disciplina de lucru pe care le-o insuflați și valorile democratice pe care le transmiteți depinde ce fel de generație creștem.

Dragi educatori, învățători, profesori, bibliotecari, directori, psihopedagogi, logopezi, cadre didactice de sprijin, angajați din sistemul educațional din toată Moldova, plecăciunile noastre!”, a scris președintele într-o postare.

Numărul de profesori a scăzut cu 3.000 în ultimii trei ani

Numărul cadrelor didactice care activează în sistemul de învățământ a scăzut în ultimii trei ani cu mai bine de 3.000. În anul de studii 2023-2024, în Moldova activau 45.800 de profesori, dintre care 86% femei și 14% bărbați, asta pe când în 2018-2019 numărul pedagogilor depășea 49.000, scrie safenews.md.

Salariul mediu brut al unui profesor a fost, în anul trecut, de 12.094, ceea ce înseamnă circa 98% față de câștigul mediu pe economie, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cei mai mulți pedagogi sunt în învățământul primar și secundar general – circa 57%, urmat de domeniul de educație timpurie – 27,4%, învățământul superior – 8% și cel profesional tehnic – 7,8%.

În instituțiile de învățământ primar și secundar general, cei mai mulți profesori, – 1.600,  predau limba și literatura română, 2.500 – limbile străine, 1.700 – predau matematica, 1.300 – istoria și 1.100– limba și literatura rusă.

Lemne transportate ilegal în microbuze

În zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră Leova au fost înregistrate trei cazuri de transport ilegal de lemne, în care cetățeni moldoveni transportau masă lemnoasă fără documente justificative. În total, în trei microbuze se aflau 11 m³ de lemn. Cazurile au avut loc în ultimele 48 de ore, pe direcția localității de frontieră Tochile-Răducani, raionul Leova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În primul caz vizează doi locuitori ai satului Lozova, raionul Strășeni, cu vârste de 30 și 31 de ani. Aceștia au fost șoferii a două microbuze încărcate cu 6 m³ de masă lemnoasă din ștejar. Tinerii nu au putut prezenta niciun document de proveniență pentru lemnul transportat.

Într-un alt incident, pe traseul dintre localitățile Tomai și Cupcui, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră, reprezentanți ai Serviciului Vânătoresc și Piscicol, precum și cei din Inspectoratul de Protecția Mediului, a oprit un microbuz condus de un locuitor din Hâncești. În vehiculul acestuia erau găsiți 5 m³ de lemn tare despicat, tot fără acte de proveniență.

Conform legislației în vigoare, microbuzele încărcate cu lemne au fost indisponibilizate și transmise Inspectoratului Ecologic Leova și Inspectoratului de Protecția Mediului. Cercetările continuă.

Vladimir Zelenski, mesaj de pe aeroportul Gostomel, cucerit de ruși în prima zi de război: „Azi ne întâlnim aici prietenii. Nu vom permite Ucrainei să dispară”
Articolul anterior
Doi pietoni, spulberați pe zebră în capitală. În urma impactului, o femeie în vârstă de 40 de ani a ajuns la spital
Articolul următor