Afacere „cu miez” la Drăgușeni: O antreprenoare a lansat o fabrică de procesare modernă, care le permite să acopere lipsa brațelor de muncă

„Pe văile noastre din Hîncești sunt o mulțime de livezi de nuci, de aceea am decis să deschidem un punct de achiziționare a miezului de nucă, iar mai târziu și de migdale”, spune Stela Bucur, antreprenoare din satul Drăgușeni, raionul Hîncești, care a lansat în 2011 o afacere în domeniul procesării miezului de nuci și migdale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Afacerea este una de familie. Soții Bucur achiziționează materia primă de la producătorii autohtoni din toată țara, pe care o procesează, ambalează, iar în final vând produsele angro.

Fabrica de procesare este modernă, dotată cu utilaje de ultimă generație, care le permite să acopere lipsa brațelor de muncă. Antreprenoarea are acum cinci angajați din sat, care muncesc cot la cot cu familia sa.

„În ultimii ani am înțeles că și sâmburii de caise sunt solicitați și am început a procesa sâmburi de caise. Mai nou, pe piața europeană a apărut o cerere mare și pentru sâmburele de prun, de aceea de anul trecut am început a procesa și astfel de sâmburi”, povestește Stela Bucur.

În tot acest timp antreprenorii și-au vândut produsele doar angro, iar anul acesta, pentru prima dată le vor exporta în România.

„Am visat să ajungem să exportăm produsele noastre, dar a fost o cale foarte grea. Ne-au trebuit peste 10 ani să putem exporta produsele noastre în România. Sperăm că e doar un început și că în anii următori, miezul de nuci, migdale, caise și prune va ajunge și în alte țări din Uniunea Europeană”, spune antreprenoarea.

Acum doi ani familia Bucur intenționa să sisteze afacerea și să plece peste hotare. Fiind loviți de criza energetică, antreprenorii înregistrau pierderi enorme din cauza vânzărilor, care au scăzut cu peste 60% și a prețului mare la energia electrică.

Cu ajutorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordate prin Proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, ea a reușit să achiziționeze un cazan pe biomasă cu o capacitatea de 50 kW, care va eficientiza atât costurile la energie, cât și procesul de gestionare a deșeurilor. Arderea directă a biomasei pentru obținerea căldurii va reduce costurile de energie cu peste 90%.

„Până acum vindeam coaja și achiziționam peleți pentru a încălzi clădirea unde lucrăm. Coaja o vindeam ieftin, iar peleții îi cumpăram scump. Acum, datorită acestui cazan, încălzim clădirea cu deșeurile noastre. Vom avea și apă caldă”, spune Stela Bucur.

În anul 2023, la fabrica familiei Bucur au fost procesate peste 30 de tone de miez de nuci, migdale, prune și caise.

Cum arată cea mai înalta femeie din lume. Este din Turcia, are 24 de ani și peste 2,15 metri

O femeie din Turcia a fost declarată oficial cea mai înalta persoană de sex feminin în viață de către Guinness World Records. Inălțimea ei este de 215,16 centrimentri și este rezultatul unei afecțiuni medicale, scrie digi-life.tv.

Statura atinsă de Rumeysa Gelgi este rezultatul unei afecţiuni numite sindromul Weaver care, printre altele, determină o creştere accelerată.

„Fiecare dezavantaj poate fi transformat într-un avantaj pentru tine, aşa că acceptă-te aşa cum eşti, fii conştient de propriul potenţial şi fă tot ce poţi”, a declarat tânăra de 24 de ani.

Este pentru a doua oară când Gelgi a reuşit să doboare un record mondial, după ce a fost declarată cea mai înaltă persoană adolescentă în viaţă în 2014. De atunci, ea a folosit această platformă pentru a susţine alte persoane diagnosticate cu afecţiuni rare.

În cea mai mare parte a timpului, ea foloseşte un scaun cu rotile, deşi poate merge cu ajutorul unui cadru.

Cel mai înalt bărbat din lume, Sultan Kosen, este din aceeaşi ţară, Turcia. El avea 251 centimetri înălţime când a fost măsurat, în 2018.

Cea mai înaltă femeie în viaţă a fost Zeng Jinlian, din China, cu o înălţime de 246,3 centimetri, măsurată înainte de a muri, în 1982.

Japonia a donat echipament modern Institutului Mamei și Copilului

Astăzi, 1 octombrie, IMSP Institutul Mamei și Copilului a primit un lot de echipament medical din partea Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA). Donația va spori semnificativ capacitățile de diagnostic și tratament ale instituției, îmbunătățind serviciile medicale acordate micilor pacienți și mamelor acestora, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Lotul include patru ultrasonografe (general, cardiac, transcranian, mamograf) și patru gastroscoape ghidate prin sistem video, în valoare de 369.920 de dolari.

La eveniment au participat Excelența Sa Ambasadorul Plenipotențiar al Japoniei în Republica Moldova, Yoichiro Yamada, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, reprezentanți ai Oficiului Central JICA, directorul Institutului Mamei și Copilului, Sergiu Gladun, și personalul medical al instituției.

Ministra Ala Nemerenco a mulțumit Guvernului Japoniei și Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională pentru ajutorul oferit sistemului medical din Republica Moldova. Standardele medicale japoneze sunt un etalon pentru sistemul nostru de sănătate, a accentuat ministra.

Amintim că în noiembrie 2022 a fost semnat un Acord de grant între Ministerul Sănătății și JICA în valoare de un miliard de yeni japonezi (8 milioane de dolari). Acordul reprezintă o parte semnificativă a Programului de consolidare a sistemului de sănătate, care vizează dotarea a cinci instituții medicale publice din Republica Moldova cu tehnologie medicală esențială.

O pictură murală, uimitor de frumoasă, a apărut în Chișinău

O nouă pictură murală a apărut în Chișinău, pe o clădire de pe bulevarul Dacia, lângă stadionul Zimbru, informează unica.md.

Lucrarea se numește ”Speranța” și întruchipează o elevî care merge la școală.

Pictura murală a fost realizată de artistul Dmitri Potapov.

Japonia a donat echipament modern Institutului Mamei și Copilului
Articolul anterior
Cum arată cea mai înalta femeie din lume. Este din Turcia, are 24 de ani și peste 2,15 metri
Articolul următor