Afacere înfloritoare cu cașcavaluri în stânga Nistrului

Un produs sănătos, gustos și prietenos cu mediul – asta și-a propus să creeze Olga Harcenko atunci când a înființat la Tiraspol o mini-fabrică de producere a cașcavalurilor artizanale. În procesul de producere, Olga respectă metodele tradiționale de fabricare a brânzeturilor, care păstrează gustul și valoarea nutritivă a produsului timp de mai multe luni. „Producția noastră se bazează pe ideea de a crea un produs viu. În timpul procesului de producție nu folosim substanțe chimice, doar lapte, apă, sare, bacterii lactice și enzime pe bază de plante”, ne spune Olga Harcenko.

Principala preocupare a antreprenoarei este ca produsul final să fie nu doar o experiență gustativă delicioasă, ci și un produs sănătos pentru toată lumea, bogat în proteine, calciu și alți nutrienți importanți. Brânzeturile nu sunt doar o sursă valoroasă de substanțe nutritive de care organismul are nevoie pentru a funcționa normal, dar și cea mai eficientă modalitate de conservare a produselor lactate. Producătoarea este de părere că astfel de activități generează venituri suplimentare pentru fermieri și contribuie la dezvoltarea economică a localității.

Pentru a-și dezvolta afacerea, Olga Harcenko a participat la concursul organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, cu asistența financiară a Suediei. Concursul era destinat femeilor cu activitate economică în gospodării casnice care doreau să dezvolte o afacere prietenoasă mediului și rezilientă la schimbările climatice.

Producătoarei i-a fost oferit echipament modern de procesare și formare a brânzeturilor cu o capacitate de 150 de litri. Acest lucru a făcut posibilă procesarea de două ori mai rapidă a laptelui decât anterior și sporirea calității produsului finit. Cașcavalurile artizanale se bucură tot mai mult de popularitate, motiv pentru care Olga deja a dezvoltat o rețea de clienți fideli în stânga Nistrului și își dorește să o dezvolte pe malul drept.

„Asistența financiară și mentoratul obținut în cadrul proiectului mi-au permis să-mi realizez visul. Acum pot spune cu încredere că aceasta a fost cea mai bună investiție pentru viitorul familiei”, spune Olga Harcenko. Aflată la început de cale, antreprenoarea spune că ajutorul obținut în cadrul proiectului a fost un imbold extraordinar de a continua dezvoltarea afacerii și de a perfecționa rețetele de producere a brânzeturilor.

Olga consideră că fabricarea produselor ecologice nu înseamnă doar să ai grijă de sănătatea oamenilor, dar și de natură. „Ingredientele naturale nu numai că hrănesc organismul, ci au și un impact pozitiv asupra mediului. Mai puține substanțe chimice folosite în alimente înseamnă mai puțină poluare a apei, a solului și a aerului. Aceasta este mica mea contribuție la echilibrul ecologic”, susține producătoarea.

De aceeași părere este și Ludmila Șelencova din satul Crasnogorka din stânga Nistrului, care produce cașcavaluri artizanale din lapte de capră, utilizând energie verde. Datorită asistenței obținute din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, Ludmila are acum echipament modern de producere a cașcavalului, dar și panouri solare pentru alimentarea liniei de producere a brânzeturilor. 

„Sustenabilitatea a fost întotdeauna importantă pentru mine. Nu doar ne străduim să satisfacem nevoile clienților noștri, ci și să ne gândim la viitor. Utilizarea panourilor solare și a altor surse de energie regenerabilă ne ajută să respectăm natura și să devenim mai independenți financiar”, ne spune producătoarea.

Acestea sunt două din cele 120 de femei care au obținut mentorat și echipamente de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice. Beneficiarele au fost selectate în cadrul a două concursuri publice organizate de proiectul PNUD, la care au participat femei din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

La Institutul Mamei și Copilului a fost inaugurat, în premieră, un Centru Consultativ Metodologic de Vaccinare
Articolul anterior
Precizări privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul Recensământului 2024
Articolul următor