Belarușii votează, astăzi, în alegeri strict controlate, pe fondul apelurilor opoziției pentru boicotarea acestora, potrivit AP News.
Belarușii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare și locale strict controlate, alegeri care sunt menite să consolideze „dominația de oțel” a liderului autoritar al țării, în ciuda apelurilor la boicot din partea opoziției, care a calificat scrutinul drept o „farsă fără sens”.
Președintele Alexandr Lukașenko, care conduce Belarusul cu o mâna de fier de aproape 30 de ani, acuză Occidentul că încearcă să folosească votul pentru a-i submina guvernul și pentru a „destabiliza” națiunea de 9,5 milioane de locuitori.
Majoritatea candidaților aparțin celor patru partide înregistrate oficial: Belaya Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Muncii și Justiției. Toate aceste partide susțîn politicile lui Lukașenko. Anul trecut s-a refuzat înregistrarea a aproximativ o duzină de alte partide.
Svetlana Tihanovskaia: „Boicotati alegerile!”
Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care se află în exil în Lituania vecină după ce l-a provocat pe Lukașenko la alegerile prezidențiale din 2020, a îndemnat alegătorii să boicoteze alegerile.
„Nu există persoane pe buletinul de vot care să ofere schimbări reale, deoarece regimul a permis doar marionetelor convenabile pentru el să participe”, a declarat Tihanovskaia într-o declarație video. „Facem apel la boicotarea acestei farse fără sens, la ignorarea acestor alegeri fără alegere”.
Scrutinul de duminică este primul scrutin din Belarus de la votul controversat din 2020, care i-a acordat lui Lukașenko cel de-al șaselea mandat și a declanșat un val de demonstrații în masă fără precedent.
Protestele au cuprins țară timp de luni de zile, aducând sute de mii de oameni în stradă. Peste 35.000 de persoane au fost arestate. Mii de persoane au fost bătute în custodia poliției, iar sute de instituții media independente și organizații neguvernamentale au fost închise și scoase în afară legii.
Lukașenko s-a bazat pe subvențiile și sprijinul politic din partea principalului sau aliat, Rusia, pentru a supraviețui protestelor. El a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022.
1400 de deținuți politici, în spatele gratiilor
Alegerile au loc pe fondul unei represiuni necruțătoare a disidenței. Peste 1.400 de prizonieri politici rămân în spatele gratiilor, inclusiv lideri ai partidelor de opoziție și renumitul apărător al drepturilor omului Ales Bialiatski, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2022.
Opoziția spune că scrutinul anticipat care a început marți oferă un teren fertil pentru că votul să fie manipulat, cu urnele de vot neprotejate timp de cinci zile. Oficialii electorali au declarat că aproape un sfert dintre alegătorii din țară au votat în primele trei zile de vot anticipat.
Centrul pentru drepturile omului „Viasna” a declarat că studenții, soldații, profesorii și alți funcționari publici au fost forțați să participe la votul anticipat.
„Autoritățile folosesc toate mijloacele disponibile pentru a asigura rezultatul de care au nevoie – de la difuzarea de propagandă televizată până la forțarea alegătorilor să voteze anticipat”, a declarat reprezentantul Viasna, Pavel Sapelka. „În timpul votului au loc rețineri, arestări și percheziții”.
Lukașenko se plânge că Occidentul se gândește la o lovitură de stat în Belarus
Vorbind în timpul întâlnirii de marți cu oficiali de top ai forțelor de ordine din Belarus, Lukașenko a afirmat, fără a oferi dovezi, că țările occidentale se gândesc la planuri de a organiza o lovitură de stat în țară sau de a încerca să preia puterea prin forță. El a ordonat poliției să întărească patrulele înarmate pe teritoriul Belarusului, declarând că acest fapt„este cel mai important element de asigurare a legii și a ordinii publice”.
După vot, Belarusul urmează să formeze un nou organism de stat – Adunarea Populară a întregii Belarus, cu 1.200 de locuri, care va include oficiali de rang înalt, legislatori locali, membri ai sindicatelor, activiști pro-guvernamentali, etc. Această va avea puteri largi, inclusiv autoritatea de a lua în considerare amendamente constituționale și de a numi oficiali electorali și judecători.
În urmă cu câțiva ani, se credea că Lukașenko se gândea dacă va conduce noul organism după ce ar demisiona, dar se pare că și-a schimbat calculele, iar acum puțini observatori se așteaptă că el să mai renunțe la putere după ce actualul sau mandat se va încheia anul viitor.
Risc de arest pentru fotografierea buletinului de vot
Pentru prima dată, în secțiile de votare au fost îndepărtate perdelele de la cabinele de vot, iar alegătorilor li s-a interzis să facă fotografii cu buletinele de vot. În timpul alegerilor din 2020, activiștii i-au încurajat pe alegători să își fotografieze buletinele de vot în încercarea de a împiedică autoritățile să manipuleze votul în favoarea lui Lukașenko.
De asemenea, televiziunea de stat belarusă a difuzat imagini cu „exerciții” ale Ministerului de Interne în care poliția a reținut un presupus infractor care își fotografia buletinul de vot și alte persoane care au creat o coadă artificială în față unei secții de votare.
Pentru prima dată, Belarus a refuzat să invite observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să monitorizeze alegerile. Belarusul este membru al OSCE, un grup transatlantic în materie de securitate și drepturi, iar observatorii săi au fost singurii observatori internaționali la alegerile din Belarus timp de decenii.
Din 1995, nici măcar un singur scrutin din Belarus nu a fost recunoscut că fiind liber și corect de către OSCE. OSCE a declarat că decizia de a nu permite observatorilor agenției a privat țară de o „evaluare cuprinzătoare din partea unui organism internațional”.
„Situația drepturilor omului în Belarus continuă să se deterioreze, deoarece cei care își exprimă disidență sau apară drepturile omului ale altora sunt supuși investigațiilor, persecuțiilor și, frecvent, urmăririi penale”, a declarat OSCE într-o declarație.
Observatorii au remarcat că autoritățile nici măcar nu au încercat să pretindă că votul este democratic.
Alegerile oferă guvernului o oportunitate de a efectua un „test de sistem după protestele masive și șocul serios al ultimelor alegeri prezidențiale și de a vedea dacă funcționează”, a declarat Artyom Shraibman, cercetător nerezident la Carnegie Russia Eurasia Center.
„Parlamentul va fi steril, după ce opoziției și tuturor vocilor alternative li s-a interzis să facă campanie. Este important pentru autorități să șteargă orice amintire a protestelor.”
