Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a confruntat duminică cu cea mai dificilă provocare politică de până acum în alegerile prezidenţiale şi parlamentare de duminică, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă a sa de a pune capăt celor două decenii de când este la putere şi de a-i inversa politicile, scrie hotnews.ro.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 8 dimineaţa şi s-au închis la ora 17.00. Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00.
Secțiile de votare din Turcia se închid la ora 17:00 (14:00 GMT), dar din cauza cozilor lungi ale alegătorilor, Asociația avocaților din Istanbul a declarat că persoanele care așteaptă la coadă vor avea voie să voteze. Potrivit legii, șeful comisiei de urne ar trebui să colecteze actele de identitate ale celor care se află încă la coadă și să le permită să voteze după ora limită.
Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Rezultatele neoficiale ale alegerilor sunt de aşteptat să fie declarate de Consiliul Electoral Suprem- YSK în câteva ore după închiderea urnelor. Turcii din străinătate au votat deja.
Turcii aleg atât un președinte, cât și un parlament pentru un mandat de cinci ani. Pentru a câștiga președinția în primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de 50 la sută din buletinele de vot. Dacă niciun candidat nu obține mai mult de jumătate din voturi, pe 28 mai va avea loc un alt scrutin între candidați. Alegătorii vor alege și pe cei 600 de membri ai parlamentului.
Aproximativ 61 de milioane de oameni sunt înscriși pe liste, din care aproape 5 milioane de tineri aflați la primul vot. Partidele și candidații s-au străduit să cucerească inimile alegătorilor pentru prima dată, mai ales „Generația Z”, pe tot parcursul campaniei, scrie presa turcă. Tinerii pot juca un rol cheie în influențarea rezultatului cursei strânse.
Rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale din Turcia, pe baza a 9,1% din voturi numărate, l-au arătat pe Tayyip Erdogan în frunte cu 59,47% din voturi, comparativ cu rivalul său Kemal Kilicdaroglu, cu 34,79%, relatează Reuters.
Campania electorală a fost dominată de starea economiei Turciei și de criza costului vieții din țară, precum și de pagubele masive cauzate de cutremurele din februarie, scrie The Guardian.
Chiar înainte de cutremure, economia Turciei avea probleme: economiștii spun că insistența lui Erdogan de a menține ratele dobânzilor la un nivel scăzut a dus la creșterea inflației – la 85% anul trecut – în timp ce lira turcească a pierdut aproximativ 80% din valoarea sa față de dolar în ultimele cinci ani.
Creșterea prețurilor la alimente și a chiriilor au fost printre cele mai mari preocupări ale alegătorilor de-a lungul campaniei. Ratele dobânzilor sunt de obicei majorate pentru a reduce inflația, dar Erdoğan le-a denunțat drept „mama și tatăl tuturor relelor”.
Ritmul lent al reconstrucției, precum și acuzațiile de corupție a funcționarilor au afectat, de asemenea, sprijinul acordat lui Erdogan, în special în estul și sud-estul țării.
