Un avion cu români, care se pregătea de decolare de pe aeroportul londonez Heathrow, a fost blocat în ultimul moment de poliție, care a primit o sesizare cu privire la o tentativă de răpire a unui minor.
Acțiunea în forță s-a declanșat după ce mama unei fetițe românce a anunțat că fiica ei ar fi fost răpită de un bărbat, probabil tatăl, potrivit stiridiaspora.ro, care citează presa britanică.
Agenții au scos din aeronavă o fetiță de patru ani și l-au arestat pe bărbatul de 32 de ani care o însoțea.
„Când a venit plângerea, găsirea lor a fost o cursă contracronometru”, a declarat unul dintre polițiști. Anchetatorii au folosit toate tehnicile pentru a detecta informațiile despre bărbat și fetiță: camere plasate pe drumuri și capabile să recunoască numerele de înmatriculare ale autoturismului.
Ca în filme, oamenii legii au ajuns pe aeroport cu câteva minute înainte ca aeronava să decoleze spre România. Bărbatul, ale cărui detalii personale și gradul de rudenie cu copilul nu au fost dezvăluite, a fost audiat și eliberat pe cauțiune. Fetița a fost înapoiată mamei, potrivit independent.co.uk.
Cine sunt liderii europeni care și-au anunțat prezența la Moscova, la parada de Ziua Victoriei
Kremlinul afirmă că se aşteaptă ca peste 20 de lideri naţionali să asiste la parada militară din acest an de Ziua Victoriei, pe 9 mai, când se marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în al doilea război mondial, informează marţi dpa, Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.
„Ne bucurăm să-i vedem pe toţi cei care sunt gata să sărbătorească această grandioasă dată alături de noi”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind importanţa evenimentului. El a criticat retorica şefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, care i-a avertizat pe liderii UE să nu ia parte la parada de Ziua Victoriei din Piaţa Roşie de la Moscova.
Într-o conferinţă de presă, luni, la reuniunea miniştrilor de externe din bloc de la Luxemburg, Kallas a explicat că o participare a liderilor europeni la parada din capitala rusă nu va fi privită ca fiind ceva minor, având în vedere războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Moscova consideră că „declaraţiile dure” ale lui Kallas sunt greşite, a spus Peskov, exprimându-şi încrederea că nu toate ţările UE acceptă acest limbaj.
Alături de preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele brazilian Lula da Silva, şi-au confirmat prezenţa la parada militară preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul armean Nikol Paşinian.
„Amândouă aceste ţări urmăresc să adere la UE. Am arătat clar că nu vrem ca vreun stat candidat să ia parte la evenimentele din 9 mai de la Moscova”, a insistat Kallas, potrivit Reuters.
Participarea lui Paşinian a fost reafirmată de Erevan în urma avertismentului de la Bruxelles.
„Este şi victoria noastră; 300.000 de armeni au murit pentru victorie”, a afirmat preşedintele parlamentului armean Alen Simonian, adăugând că vizita lui Paşinian la Moscova nu are legătură cu UE.
Premierul slovac Robert Fico, precum şi liderul sârb bosniac Milorad Dodik şi-au anunţat la rândul lor intenţia de a participa la parada militară de Ziua Victoriei din Piața Roși de la Moscova.
SUA nu vor semna declarația G7 de condamnare a atacului rusesc asupra orașului Sumî din Ucraina
Statele Unite ale Americii au decis să nu se alăture declarației comune a Grupului celor Șapte (G7), care urma să condamne atacul rusesc asupra orașului Sumî, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, ce citează surse familiare cu corespondența diplomatică dintre statele membre.
Administrația președintelui american Donald Trump a informat aliații din G7 că nu va susține textul propus de declarație, argumentând că Washingtonul dorește să mențină „spațiul necesar pentru negocieri de pace”.
Canada, care deține în prezent președinția rotativă a G7, a transmis celorlalte state-membre că, fără susținerea Statelor Unite, emiterea unei declarații comune nu este posibilă.
Potrivit Bloomberg, proiectul de declarație califica atacul asupra Sumî drept o dovadă a intenției Rusiei de a continua ostilitățile în Ucraina. Documentul nu a fost însă oficializat din cauza opoziției americane.
Atacul a avut loc pe 13 aprilie, când două rachete „Iskander-M” au lovit orașul ucrainean Sumî.
Ministerul rus al Apărării a declarat că ținta vizată a fost un punct de întâlnire al comandanților ucraineni ai grupului tactic „Seversk”, iar în urma loviturii ar fi fost eliminați peste 60 de militari ucraineni.
Autoritățile locale ucrainene au anunțat însă un bilanț diferit: 35 de persoane au murit și alte 125 au fost rănite în atac. Printre victime se numără și colonelul Iuri Iula, fost adjunct al comandantului Brigăzii 26 Artilerie.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o „reacție fermă din partea comunității internaționale”, iar lideri din mai multe țări, printre care președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat atacul și au cerut Rusiei o încetare totală a focului.
Macron a criticat și lipsa de cooperare a Moscovei cu eforturile diplomatice inițiate de președintele Trump. Acesta din urmă a declarat presei că atacul a fost „oribil” și că i s-a transmis că „a fost o greșeală”.
În Ucraina, atacul a generat și o controversă internă. Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, l-a acuzat pe șeful administrației militare din Sumî, Volodimir Artiuh, pentru organizarea unei ceremonii de decorare a militarilor, care ar fi putut contribui la identificarea țintei. Artiuh a recunoscut că evenimentul a avut loc, dar a negat că l-ar fi organizat.
În urma criticilor, inclusiv din partea deputatei Mariana Bezuhla, președintele Zelenski a decis demiterea lui Artiuh pe 15 aprilie, decizie susținută și de Guvern.
Ucrainenii au atacat unitatea militară rusă responsabilă de loviturile cu rachete asupra orașului Sumî
Forțele Armate ale Ucrainei au anunțat că, în cursul zilei de ieri, au atacat baza permanentă a Brigăzii 448 Rachetă a armatei ruse, aflată în regiunea Kursk. Potrivit Statului Major General al Ucrainei, această brigadă este responsabilă pentru atacul cu rachete asupra orașului Sumî, care a avut loc duminică, 13 aprilie, transmite MOLDPRES.
Într-un comunicat oficial, se precizează că operațiunea a fost desfășurată de unități ale Forțelor pentru Sisteme de Drone și Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei, în cooperare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte structuri ale apărării naționale.
„A fost atacat un grup de obiective din regiunea Kursk, asociate cu criminali de război implicați în atacul cu rachete asupra orașului Sumî, precum și în alte crime de război”, se arată în comunicat.
Până la acest moment, autoritățile ruse nu au emis un comentariu oficial privind acest atac.Peste 30 de oameni au fost ucişi și cel puțin 100 răniți duminică de o rachetă lansată de forţele ruse asupra oraşului Sumî, din nord-estul Ucrainei. Este al doilea bombardament cu un număr mare de victime civile după cel de la Krivoi Rog, unde au murit 19 oameni, dintre care nouă copii.
