Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău: Moldovenii sunt parte a familiei europene

22/02/2023

News

„Moldovenii sunt parte a familiei europene”. Afirmația aparține șefului delegației europene în țara noastră, Janis Mazeiks.

Ambasadorul UE la Chișinău: Moldovenii sunt parte a familiei europene

Oficialul a făcut declarația la conferința anuală pe care a susținut-o la Chișinău. Mazeiks a vorbit despre războiul din Ucraina, propaganda rusă și solidaritatea pe care moldovenii au manifestat-o după debutul invaziei lui Putin în țara vecină, transmite realitatea.md.

„Moldovenii sunt parte a familiei europene. Practic suntem la aniversarea războiului. Acest război și implicațiile asupra Republicii Moldova vorbesc doar despre bine despre poporul Republicii Moldova, atunci când ați deschis inimile și casele.

Aceste lucruri sunt întruchiparea solidarității – valoare dragă pentru Uniunea Europeană”, a spus Mazeiks.

Oficialul s-a mai referit la criza energetică din Europa și reformele din Republica Moldova. Diplomatul așteaptă calitatea proceselor, astfel încât să aducă țara la rezultate bune, nu la critică.

Iile din R. Moldova, expuse la o galerie de artă din Suedia

Iile tradiționale din Republica Moldova, expuse la Galeria de Artă Aurora Kulturhus din Kiruna, Suedia, au captivat publicul cu ocazia vernisajului expoziției „Practicing Our Knowledge”, organizată cu ocazia Zilei Naționale a Suediei, scriee tvrmoldova.md.

„În ajunul Zilei Naționale a Suediei, iile noastre au traversat Cercul Polar, fiind admirate de zeci de persoane din domeniul culturii, funcționari, politicieni, artiști și vizitatori din Suedia care au participat la vernisajul expoziției „Practicing Our Knowledge” lansată la Galeria de Artă Aurora Kulturhus din Kiruna, Suedia, unde sunt expuse 15 lucrări realizate de către 15 femei din Republica Moldova”, informează Liliana Guțan, ambasadoarea Republicii Moldova în Suedia.

Timp de cinci zile, cele patru reprezentante ale comunității moldovenești – Parascovia Lepădatu și Nadia Mînzu de la MăiestrIA în acțiune, împreună cu Cristina Dan și Irina Briceag de la Șezătoarea Basarabiei – au susținut activități și ateliere practice, având un schimb de experiență cu femeile din localitățile nordice ale Suediei, unde locuiește populația Sami și Lanta.

„Cămașa noastră tradițională, inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO, a cucerit pur și simplu sufletele oamenilor calzi și ospitalieri din nordul Suediei, fiind fascinați de poveștile noastre, care le trezeau tot mai mult curiozitatea și interesul.

Până pe 14 iulie, iile noastre sunt în centrul atenției vieții culturale într-o regiune suedeză vastă, de la coasta Golfului Botnic din Marea Baltică, aproape până la cea a Oceanului Arctic”, menționează diplomatul.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

Finlanda (52),
Țările de Jos (52),
Norvegia (55),
Germania (69),
Slovenia (68),
Danemarca (71),
Elveția (73),
Armenia (79),
Suedia (80),
Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

Macedonia de Nord (+25,5%),
Cipru (+24,8%),
Turcia (+15%),
Azerbaidjan (+12,5%),
Irlanda (+11,7%),
Muntenegru (+11,3%),
Armenia (+10,6%),
Croația (+10,4%),
Ungaria (+8,7%),
Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
Georgia (+8,2%),
Bulgaria (+8,1%),
Austria (+6,8%),
Italia (+5,7%),
Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35).

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.