Într-un efort concertat pentru protejarea mediului și prevenirea efectelor nocive asupra sănătății publice, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General al Poliției, au întreprins măsuri decisive împotriva cazurilor de ardere ilegală a deșeurilor, inclusiv a anvelopelor și altor materiale organice.
Potrivit Inspectoratului Pentru Protecția Mediului, de către inspectorii de mediu au fost desfășurate o serie de acțiuni de control și monitorizare în mai multe raioane ale țării.
Drept urmare, au fost identificate și sancționate persoanele contraveniente care au încălcat prevederile legale referitoare la modul adecvat de gestionare a deșeurilor.
„În conformitate cu Dispoziția emisă de către șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, persoanele găsite vinovate au fost citate la sediile Inspecțiilor teritoriale pentru nerespectarea legislației în vigoare. Conform Codului Contravențional al Republicii Moldova, aceste încălcări se sancționează cu amenzi substanțiale, aplicabile atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, inclusiv cu muncă neremunerată în folosul comunității și cu privarea de drepturi”, susțin inspectorii de mediu.
Nerespectarea modului stabilit de ardere a deșeurilor industriale, de construcție, a biodeșeurilor, a deșeurilor municipale și de altă natură se sancționează astfel:
– Pentru persoane fizice: amendă cuprinsă între 10.000 și 15.000 de lei, iar în unele cazuri, posibilitatea de a fi supuse muncii neremunerate în folosul comunității pentru o perioadă între 40 și 60 de ore.
– Pentru persoane juridice: amendă între 30.000 și 40.000 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an.
De menționat că raioanele care au înregistrat cele mai multe cazuri de încălcare a prevederilor legale includ Edineț cu șapte cazuri, urmat de Drochia cu cinci cazuri, și Rîșcani cu patru cazuri.
Alte raioane afectate sunt Cantemir, Glodeni, Orhei, Rezina, Căușeni, Cimișlia, Florești, Hîncești, Sîngerei, Șoldănești, Telenești și Ungheni, fiecare înregistrând între unul și trei cazuri.
„Inspectoratul pentru Protecția Mediului reafirmă angajamentul său ferm în protejarea mediului înconjurător și în combaterea practicilor ilegale care pot avea consecințe negative asupra calității aerului și sănătății comunităților locale. Aceste acțiuni demonstrează hotărârea autorităților de a asigura un mediu sănătos și sigur pentru toți cetățenii”, se mai arată în declarația Inspectoratului Pentru Protecția Mediului.
Păpușa Nadia, vândută la prețul unui iPhone. Colecționarii se bat pentru ea
Piesele din perioada comunismului sunt căutate de mulți români. De altfel, colecționarii sunt dispuși să plătească sume importante pentru un astfel de obiect. Păpușa Nadia Comăneci sau cartea fostei campioane se vând la prețul piperate, scrie evz.ro.
Păpușa Nadia a fost inspirată din performanțele atinse de fosta mare campioană. Aceasta a fost lansată pe piață în anul 1977 și puțini români au reușit să o achiziționeze.
Nadia Comăneci are în spate o carieră impresionantă și un moment marcant pentru istoria gimnasticii. Românca a obținut primul „10 perfect” la Jocurile Olimpice de la Montreal.
De altfel, prețioasa jucărie a fost fabricată pentru celebrarea succesului ei.
În perioada comunismului, mulți copii visau să aibă o astfel de jucărie. În zilele noastre, păpușa Nadia este considerată la fel de valoroasă.
Aceasta este îmbrăcată într-u. costum de gimnastică identic cu cel purtat de fosta campioană. De altfel, păpușa are o medie la gât, care este prinsă de tricolor.
În trecut, prețul acesteia ajungea la 200 de lei și nu mulți români își permiteau să o achiziționeze. În plus, aceasta a fost lansată într-un număr limitat pe piață.
Păpușa sau cartea fostei campioane se vând pe diferite platforme
Cei care mai au o astfel de figurină nu sunt dispuși să o vândă la prețuri de chilipir. Pe platformele de vânzări, multe persoane cer între 1.500 și 4.000 de lei pentru celebra jucărie.
De-a lungul anilor, păpușa a fost expusă la diverse evenimente culturale. Totodată, fanii fostei campioane o pot admira și la Muzeului Jucăriilor din București, care este situat pe Calea Victoriei.
În plus, cartea Nadiei se vinde cu prețuri cuprinse între 200 și 600 de lei. Cea mai scumpă variantă include și semnătura fostei campioane.
De asemenea, o persoană a pus în vânzare o carte poștală cu imaginea sportivei. Prețul acesteia este de 20 de lei.
Femeile din Suedia renunță la muncă pentru un stil de viață relaxant, după ce trendul „soft girl” a luat amploare
Deși Suedia este campioană la nivel global când vine vorba de egalitatea de gen, femeile tinere îmbrățișează din ce în ce mai tare noul trend, „soft girl”, care celebrează renunțarea la muncă, relatează BBC, citat de digi24.ro.
Din 2010, acest stil de viață ia amploare și promovează femeia care preferă să fie casnică, în loc de cea care visează la o carieră de succes, însă fenomenul a dat naștere la păreri împărțite. Vilma Larsson, în vârstă de 25 de ani, a lucrat într-un magazin alimentar, într-un azil și într-o fabrică, dar a renunțat la muncă în urmă cu un an, pentru a deveni o iubită care stă. De atunci, ea spune că nu a fost niciodată mai fericită. „Viața mea este mai ușoară. Nu mă lupt. Nu sunt foarte stresată”. Prietenul ei lucrează de acasă în domeniul finanțelor și, în timp ce el își petrece zilele la laptop, ea este la sală, la o cafea sau la gătit. Cuplul a crescut în orașe mici din centrul Suediei, dar acum călătoresc mult și își petrec iarna în Cipru.
„În fiecare lună îmi dă un salariu din banii pe care i-a făcut. Dar dacă am nevoie de mai mult, îi cer. Sau dacă am nevoie de mai puțin, nu o fac – economisesc restul”, explică Larsson. Stilul ei de viață s-a transformat în conținutul pe care îl împărtășește pe Instagram, YouTube și TikTok, unde a atras o comunitate de 11.000 de urmăritori.
Unele dintre postările sale au adunat aproape 400.000 de aprecieri, deși afirmă că nu generează venituri din activitatea sa online. Ea folosește hashtag-urile „hemmaflickvän” și „hemmafru” (în suedeză, prietena care stă acasă și gospodina) și se descrie ca o „soft girl” – o identitate care îmbrățișează un mod de viață mai soft, mai feminin, în detrimentul unei cariere.
Noua aspirație în rândul copiilor
Ungdomsbarometern – cel mai mare sondaj anual realizat în Suedia în rândul tinerilor – a atras atenția pentru prima dată la nivel național asupra tendinței suedezilor de a îmbrățișa tendința soft girl în urmă cu un an, după ce a devenit o alegere populară atunci când tinerii între 15 și 24 de ani au fost rugați să prezică tendințele pentru 2024. Un alt studiu publicat de Ungdomsbaromatern în luna august a sugerat că a devenit chiar o aspirație în rândul copiilor, 14% dintre elevele cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani identificându-se drept soft girl.
„Este vorba despre îndepărtarea de acest ideal al „fetelor șefe” (girl boss) pe care îl vedem de mulți ani, în care există cerințe foarte, foarte mari pentru succes în toate aspectele vieții”, explică Johanna Göransson, cercetător la Ungdomsbarometern. Nu există date oficiale privind numărul tinerelor „soft girl” care renunță complet la muncă și trăiesc de pe urma partenerilor lor, precum Larsson, iar cercetătoarea e de părere că proporția e mică.
Amploarea fenomenului
Cu toate acestea, problema a devenit un subiect important de discuție în Suedia, de la articole de opinie în ziarele de mare tiraj, la discuții în cadrul panelului de la Almedalen – un mare eveniment politic anual între partide – și la televiziunea publică suedeză. Gudrun Schyman – co-fondatoare și fost lider al partidului feminist suedez Feministiskt initiativ – spune că a luat parte la dezbaterile recente pe această temă. Ea consideră că este „foarte periculos” ca femeile să trăiască din banii partenerilor lor și că este „un pas înapoi” pentru egalitatea de gen.
Schyman susține că tinerii suedezi au fost influențați de guvernul de coaliție de dreapta al țării, care colaborează cu partidul naționalist Democrații Suediei, precum și de „dezvoltarea mai largă” a populismului în Europa și Statele Unite. Ea crede, de asemenea, că există o lipsă de conștientizare cu privire la viața din Suedia înainte ca aceasta să adopte politici menite să promoveze egalitatea de gen, cum ar fi îngrijirea copiilor puternic subvenționată și concediul parental partajat.
„Femeile tinere din ziua de azi nu cunosc istoria modului în care femeile au trebuit să lupte pentru drepturile lor – dreptul la muncă, dreptul de a avea un salariu și dreptul la independență economică.” În opoziție, Partidul Democraților Suedezi a fost pozitiv față de tendința „soft girl”.
„Cred că oamenii ar trebui să poată decide asupra propriei vieți”, spune Denice Westerberg, purtător de cuvânt național al aripii de tineret a partidului. „Și dacă ai posibilitatea economică de a face asta [să trăiești cu un partener], atunci bravo ție.” „Trăim încă într-o țară cu toate oportunitățile de a avea o carieră. Avem în continuare toate drepturile, dar avem dreptul de a alege să trăim mai tradițional.”, adaugă el. Dincolo de dezbaterile ideologice, discuțiile s-au axat pe factorii sociali și culturali care ar putea influența femeile tinere să renunțe la muncă – sau cel puțin să aspire la un stil de viață mai ușor. Suedia are o reputație bună în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată – majoritatea angajaților beneficiază de șase săptămâni de concediu pe an, iar sub 1% lucrează peste 50 de ore pe săptămână. Totuși, cercetările Ungdomsbaromatern arată că nivelul de stres în rândul tinerilor este în creștere, iar Göransson consideră că tendința soft girl reflectă tendințe globale precum „demisia tăcută,” care încurajează evitarea suprasolicitării la locul de muncă. Între timp, generația Z (născută între 1997 și 2012) creează și este influențată de conținutul social media care celebrează timpul liber mai degrabă decât obiectivele profesionale.
„Munca nu mai apare atât de mult dacă vă uitați la conținutul de stil de viață de pe rețelele de socializare în prezent, este vorba mult mai mult despre exerciții fizice și wellness”, explică Göransson. „Și dacă aceasta este imaginea pe care tinerii o au despre cum arată o viață normală, atunci, desigur, poate că nu sunteți atât de încântați să petreceți opt ore pe zi într-un birou.”
Se fac probe tehnice la cea mare mare investiție de infrastructură. Și moldovenii vor beneficia în vacanțe în Grecia, Bulgaria și Turcia
După ani de așteptare și muncă intensă, suntem mai aproape ca niciodată de a deschide traficul pe acest pod spectaculos, care va schimba complet traficul pe Centura Galaţiului.
Testele de rezistență au început! Cu ajutorul unor camioane încărcate la maximum – peste 2000 de tone în total – podul a fost pus la încercare în cele mai vulnerabile puncte.
Acum vom aştepta rezultatele pentru a confirma că suntem pregătiți pentru ultimul pas: inaugurarea oficială!
Podul hobanat, primul din istoria Galaţiului, este şi cea mai complexă lucrare de infrastructură realizată în judeţul nostru în ultimele decenii, iar odată finalizată, va fluidiza considerabil traficul pe centură. Un proiect în care nu mai credea nimeni devine, iată, realitate!
Urmează testele dinamice, unde vehiculele vor simula diferite viteze de deplasare, iar după această etapă vom putea spune cu toată încrederea: podul este gata de drum!