Rubla a înregistrat o revenire fulgerătoare până la nivelurile dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina, dar acest lucru nu înseamnă că economia Rusiei nu rămâne afectată de sancţiuni, nici că revenirea rublei este o tendinţă pe termen lung, arată o analiză Reuters.
Revenirea dramatică, după ce valoarea rublei a scăzut la aproape jumătate primele şapte sesiuni de tranzacţionare după invazia din 24 februarie, se datorează parţial unei îmbunătăţiri reale a finanţelor ruseşti, pe măsură ce veniturile din exporturile de energie cresc, iar importurile se micşorează. Dar ipoteza că aceasta este o dovadă că economia Rusiei şi-a revenit în ciuda sancţiunilor ar fi în cel mai bun caz înşelătoare, scrie Reuters
Rubla este umflată şi artificial de controlul capitalului şi, având în vedere că produsul intern brut al ţării se va micşora cu 10%-15% în acest an, ruşii devin din ce în ce mai săraci, în timp ce inflaţia crescândă le devorează câştigurile.
„Această revenire a rublei nu ar trebui considerată drept o perspectivă a pieţei cu privire la prognozele pe termen mediu şi lung pentru Rusia”, a spus Ulrich Leuchtmann, analist la Commerzbank.
„Forţele pieţei nu pot conduce rubla aşa cum se poate face cu euro sau dolarul”, a adăugat el.
De la începutul războiului, rubla s-a împărţit într-o piaţă internă pentru instituţiile locale şi una offshore pentru băncile şi investitorii occidentali care fac tranzacţii cu entităţile care nu sunt supuse sancţiunilor. Volumele de tranzacţionare au scăzut semnificativ pe ambele pieţe.
Casa Albă a declarat joi că Moscova sprijină în mod artificial rubla, iar rolul măsurilor oficiale în redresare este uşor de identificat.
Ca răspuns la sancţiunile dure impuse de occident, Rusia a crescut ratele dobânzilor la 20%, a restricţionat accesul firmelor locale la valută străină, a interzis cetăţenilor să retragă peste 10.000 de dolari în valută timp de şase luni şi a împiedicat băncile să vândă valută.
Investitorilor străini li s-a interzis să-şi vândă activele, iar preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazul rusesc de la 1 aprilie.
„Ţările europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, pentru că ar avea un impact favorabil asupra pieţei rublei”, a spus analistul şef Danske Bank, Minna Kuusisto.
Analiştii consideră că cererea lui Putin este o încercare de a submina sancţiunile internaţionale şi de a întări rubla, iar Kuusisto a remarcat că vânzătorii de gaze ruşi nu au convertit până acum toate veniturile din valută în ruble.
Pe termen lung, perspectivele pentru rublă nu sunt bune. Izolarea Rusiei de către Occident va însemna probabil mai puţini cumpărători pentru exporturile Rusiei, iar în cazul în care preţul petrolului scade, rubla va avea dificultăţi. Având jumătate din rezervele de aur şi valută îngheţate, Rusia are mai puţine posibilităţi de a-şi apăra moneda.
