APCE a recunoscut regiunea transnistreană drept zonă de ocupație rusă

16/03/2022

News

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a decis marți, 15 martie, excluderea Federației Ruse din componența sa. În același context, APCE a adoptat în unanimitate un amendament prin care a recunoscut oficial regiunea transnistreană drept zonă de ocupație rusă.

„Adunarea deplânge faptul că, în ciuda numeroaselor apeluri la încetarea ostilităților și respectarea dreptului internațional, conducerea rusă a persistat în agresiunea sa, escaladarea violenței din Ucraina și amenințările dacă alte state intervin.

Prin atitudinea sa și acțiunile sale, Federația Rusă este o amenințare deschisă la adresa securității în Europa, urmând o cale care include şi actul de agresiune militară împotriva Georgia și ocupațiile ulterioare ale celor două regiuni ale sale în 2008, anexarea ilegală a Crimeei și rolul acesteia în estul Ucrainei, care a culminat cu ilegalitatea recunoașterea republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk ca „state independente””, se arată în rezoluția citată de replicamedia.md.

La proiectul de decizie a fost prezentat un amendament, propus de membrii APCE din România, Ucraina, Franta, Estonia, Marea Britanie, Georgia, Turcia au care au cerut recunoașterea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Republicii Moldova și recunoașterea regiunii transnistrene drept zonă de ocupație rusă”. Amendamentul a fost aprobat în unanimitate.

„În proiectul de aviz, punctul 5, în a doua propoziție, după cuvintele „o cale care de asemenea include” introduceți următoarele cuvinte: „actul de agresiune militară împotriva Republicii Moldova și respectiv ocuparea regiunii sale transnistrene”, indică amendamentul.

Potrivit PE, amendamentul a fost adoptat în unanimitate, ceea ce inseamna că va fi inclus în textul final al rezoluției.

Aceasta este prima recunoaștere oficială a Transnistriei ca teritoriu ocupat la nivel internațional. Până acum, Consiliul Europei a vorbit despre „teritoriu aflat sub controlul efectiv al Federației Ruse”, notează Evropeiskaia Pravda.

Sursa notează că reprezentanții Republicii Moldova nu sunt coautori ai amendamentului. Totuși, în baza votului unanim, nici aceștia nu s-au opus recunoașterii ocupației.

Amintim că la 4 martie 2022, așa-zisul Departament de Externe de la Tiraspol a cerut Republicii Moldova „rezolvarea definitivă” a conflictului transnistrean și semnarea unui acord-interstatal dintre Chișinău și Tiraspol.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că ”asemenea declarații nu sunt o noutate” și că ”nu este un lucru serios.”

„În primul rând nu îmi este clară această preocupare, pe de o parte spun că nu își doresc să facă parte din componența Republicii Moldova, dar pe de altă parte, au pretenții la planurile de viitor ale Republica Moldova. În al doilea rând, asemenea declarații le-am tot văzut în timp, deci nu este o noutate, este un comunicat sau o declarație pe care au scos-o de la naftalină.

Este o contradicție în logica lor. Nu este un lucru serios. Să-i întrebăm de ce nu renunță la acordul de liber schimb cu UE, dacă nu le place viitorul european al R. Moldova, multe dintre exporturile de acolo merg pe piețele UE. Colaborarea cu UE este acum mai serioasă decât cea cu Federația Rusă. Tuturor cred că le-ar conveni să trăiască într-o țară europeană”, a spus șefa statului.

Proteste masive în Georgia: Zeci de mii de persoane au cerut anularea legii controversate privind „influenţa străină”

Circa 50 000 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă seara la Tbilisi, în Georgia, transmite Reuters. Oamenii protestează împotriva unui proiect de lege controversat privind „influenţa străină”, susţinut de guvern, însă criticat de Statele Unite şi Uniunea Europeană, relatează Agerpres cu referire la AFP.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere, în pofida acestui text pe care detractorii săi îl consideră similar cu legislaţia rusă folosită împotriva opoziţiei.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul European”, a spus ea.

Manifestaţii care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui text zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere „Visul Georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente în Rusia.

Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024

Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina.

Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.

La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.

Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.

Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.

Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.

Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.

Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto, în contextul Blajinilor

În scopul asigurării unei bune desfășurări a serviciilor de transport către Cimitirul “Sfântul Lazăr”, Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto.

Se solicită ca locurile destinate autobuzelor de rută să fie păstrate libere, evitând parcarea neregulamentară în aceste zone.

„În atenția conducătorilor auto!

Vă rugăm să nu parcați neregulamentar în locurile destinate autobuzelor de rută către Cimitirul „Sfântul Lazăr”.
Păstrarea acestor locuri libere este esențială pentru buna desfășurare a serviciilor de transport și pentru a facilita accesul călătorilor către destinație. Totodată nu parcați neregulamentar sau fiți atenți cum staționați astfel ca să nu fie blocată circulația altor unități de transport, inclusiv unităților publice”, se arată în declarația Primăriei Chișinău.