Datele direcției educație a Municipiului Chișinău arată că vineri 11 martie în școlile din capitala R. Moldova erau înmatriculați 291 de copii ai refugiaților ucraineni. Alți 20 de copii merg la grădiniță, au declarat Europei Libere autorități din domeniu, care au precizat că că numărul solicitărilor de integrare a copiilor în sistemul educațional crește de la o zi la alta, deși e vorba de o înmatriculare temporară.
Pentru școlarizarea copiilor refugiați din Ucraina, care și-au găsit adăpost în Chișinău, autoritățile municipale au identificat 32 de instituții școlare și 21 de grădinițe, care au anunțat că pot primi circa 400 de copii. Direcția educație Chișinău a prezentat pe pagina sa de internet modalitatea de înscrierea la școală și pașii ce urmează a fi întreprinși: părinții trebuie să verifice locurile disponibile la școlile incluse în listă, să completeze o cerere de înmatriculare și să pregătească un pachet de documente, care include acte personale, un certificat medical, inclusiv un rezultat a testului Covid-19.
La Liceului teoretic Petru Movilă cu predare în limba rusă, 17 copii veniți din Ucraina frecventează deja orele. Directoarea instituției, Oxana Chiosa spune că deși acasă au studiat în ucraineană, copii au reușit să se integreze în procesul de studiu, pentru că vorbesc rusa în familie:
„Copiii vin și putem să-i ducem în clase în aceeași zi sau atunci când spun ei că sunt pregătiți și pot să înceapă procesul de studiu. Le facem cunoștință cu dirigintele, cu elevii. Și părinții cunosc profesorii ca să poată ține legătura cu ei. Procesul de școlarizare funcționează, avem psiholog care știe în ce clase au venit elevi, în caz că va fi nevoie. Le-am dat indicații profesorilor să nu vorbim despre ceea ce se întâmplă, și elevii sunt îndrumați să facă la fel. Pur și simplu au venit în ospeție și învață temporar alături de alți copii.”
Și la Liceul teoretic Nikolai Gogol au fost înmatriculații copii ale căror familii au fugit de război și mai sunt încă locuri disponibile, spune adjuncta instituției, Alisa Rusu. La această etapă, se pune accentul pe socializare și integrare în colectivul de copii. Dascălilor li se recomandă să evite discuțiile despre război și eventual să intervină dacă tema situației din Ucraina începe să fie dezbătură de elevi în contradictoriu, notează Alisa Rusu:
„Se adresează direct părinții sau, de exemplu, au venit la cineva la care copiii rudelor sau cunoscuților studiază la noi. Sunt curioși, n-am acut copiii care să fie foarte speriați sau care emoțional aveau ceva. Este o nenorocire, este ceva ce nu depinde de fiecare din noi, dar noi trebuie să fim tari. Avem profesori la care rudele și părinții se află în Ucraina. Temele politice nu se ridică la nivel de clasă, pot să fie provocări din partea copiilor, da. Dar în ședința pe care am convocat-o i-am rugat foarte mult, oameni buni, vă străduiți, noi avem subiectul lecției.”
