Asistenţă juridică gratuită pentru refugiații ucraineni ajunși în Moldova

Refugiaţii din Ucraina vor beneficia de asistenţă juridică oferită gratuit de cele patru Platforme regionale de dialog pentru acces la justiţie, datorită susţinerii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Suediei.Platformele, care activează în raioanele Soroca, Criuleni, Cimişlia, precum şi în UTA Găgăuzia, vor ajuta persoanele care au fugit de război să obţină statutul de refugiat, să îşi perfecteze actele de identitate, să obţină codul numeric personal pentru încadrarea în câmpul muncii, să îşi înscrie copiii în instituţiile şcolare şi preşcolare ş.a.

„În aceste vremuri dificile, este necesar să fim uniţi, să ajutăm, să sprijinim şi să acordăm asistenţă persoanelor care fug din calea războiului cumplit din Ucraina, care şi-au găsit locuinţe temporare în R. Moldova. Împreună cu PNUD, am decis să răspundem nevoilor imediate ale zecilor de femei, vârstnici şi copii adăpostiţi la Soroca, Criuleni, Cimişlia şi Comrat. Partenerii noştri locali, ONG-urile care lucrează în cele patru raioane, sunt în prima linie şi continuă să promoveze şi să protejeze drepturile persoanelor aflate în situaţii vulnerabile”, afirmă Katarina Fried, ambasadoarea Suediei la Chişinău, scrie tvrmoldova.md.

„Oamenii care au fugit din calea războiul din Ucraina, în special femeile, copiii şi vârstnicii, au nevoie de asistenţă juridică pentru a se integra în comunităţile gazdă din Moldova, unde au găsit adăpost şi ajutor. Iată de ce PNUD şi Suedia, prin parteneriatele stabilite la nivel local cu Platformele de dialog pentru acces la justiţie şi ONG-urile, susţin oferirea de asistenţă juridică la perfectarea actelor de identitate, la înscrierea copiilor în grădiniţe, şcoli şi la angajarea în câmpul muncii”, susţine Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Galina este una dintre primele refugiate care a ajuns la Soroca, unde i s-a oferit o locuinţă temporară şi produse alimentare, de igienă şi medicamente. Cu ajutorul Centrului de Resurse pentru Tineret „DACIA” din Soroca, membru al Platformei de dialog pentru acces la justiţie, Galina a obţinut codul numeric personal şi astfel s-a angajat la o fabrică de confecţii din localitate.

„Am lucrat contabilă şapte ani. M-am gândit că trebuie cumva să câştig bani. Şi timpul trece mai repede, dacă ai ocupaţie şi nu stai să aştepţi. Toţi colegii m-au ajutat, mi-au explicat, mi-au arătat ce să fac”, a spus Galina, refugiată din Ucraina.

Totodată, va fi acordată consiliere psihologică, la sesiuni individuale şi de grup, desfăşurate inclusiv în limba ucraineană, pentru a fi accesibile tuturor. Pentru aceasta, Platformele vor angaja din rândul persoanelor refugiate psihologi, dar şi pedagogi care vor organiza activităţi pentru copiii şi tinerii veniţi din Ucraina.

De asemenea, cu suportul Suediei şi al PNUD vor fi oferite peste 2500 de pachete cu produse de igienă şi alimentare. Platformele regionale de dialog pentru acces la justiţie din Soroca, Criuleni, Cimişlia şi Comrat au fost create în cadrul proiectului finanţat de Suedia „Consolidarea eficienţei şi accesului la justiţie în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Institutul de Reforme Penale.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Niciun apărător de la Mariupol nu s-a predat. Furioasă, Rusia dă un nou ultimatum: „Să înceteze lupta și să depună armele”. Sunt de zece ori mai multi ruși
Articolul anterior
Litera „Z”, scoasă de pe clădirea centrului comercial Zity Mall din Capitală
Articolul următor