Atac cu rachete în Kramatorsk: Cel puțin trei morți și 22 de răniți

Cel puțin trei persoane, printre care și un copil, au murit și alte 22 au fost rănite în urma unui atac rusesc cu rachete asupra unui restaurant din centrul oraşului Kramatorsk, din estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional, potrivit Sky News.

Atacul cu rachete din Kramatorsk: Cel puțin trei morți și 22 de răniți

„Două rachete au fost trase asupra oraşului Kramatorsk asupra unui restaurant din centru, unde erau foarte mulți civili”, a declarat guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, transmite Digi24.ro.

Atacul de marți asupra unui centru comercial aglomerat din Kramatorsk a ucis cel puțin trei persoane, au anunțat autoritățile ucrainene. Alte 22 de persoane sunt rănite – inclusiv un copil – și o operațiune de căutare și salvare este în curs de desfășurare. 

Într-o imagine transmisă de Ministerul ucrainean al Apărării, un bărbat se află în fața clădirii distruse, cu capul înfășurat într-un bandaj și cu blugii plini de sânge.

„Loc aglomerat, seara – inamicul nu vrea o viață normală în Ucraina. Există o mulțime de răniți. Este dureros”, a declarat ea.

De asemenea, ea a subliniat că atacul are loc la aniversarea bombardamentului asupra unui centru comercial din Kremenciuk. Atacul a fost unul dintre cele mai mortale din timpul războiului, provocând moartea a peste 20 de persoane, alte câteva zeci fiind rănite.

Washingtonul a criticat Rusia în urma atacului. Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă a declarat: „Condamnăm loviturile brutale ale Rusiei împotriva poporului ucrainean, care au provocat moarte și distrugere pe scară largă și au luat viața atâtor civili ucraineni”.

Un jurnalist independent aflat la fața locului în Kramatorsk spune că se afla în restaurant cu 10 minute înainte ca acesta să fie lovit de rachetele rusești.

Arnaud De Decker a declarat că, la o oră după explozii, încă mai putea auzi „oameni țipând sub dărâmături”.

Kramatorsk, oraş cu 150.000 de locuitori înainte de război, este ultima mare localitate sub control ucrainean din estul ţării. Oraşul este situat la aproximativ 30 de kilometri de front.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Crește numărul cazurilor de enteroviroze la copii. Care sunt simptomele, potrivit medicilor
Articolul anterior
Violenţe în Franța după moartea unui tânăr ucis de un poliţist
Articolul următor