Autoritățile ruse au anunțat că numărul morților în urma atacului de vineri din sala de concerte din Moscova a ajuns la 152, potrivit tass.ru. Peste 100 de persoane au fost rănite.
Foto: Gripas Yuri/ABACA / Abaca Press / Profimedia
În Rusia, duminică va fi zi de doliu naţional după masacrul de vinerii, cel mai sângeros atac de pe teritoriul european revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), relatează Hotnews.
Indivizi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj au pătruns în sala de concerte Crocus City Hall, înainte să deschidă focul cu arme automate asupra mulţimii şi să declanşeze un incendiu folosind un lichid inflamabil.
Denunţând un act „terorist barbar”, preşedintele Vladimir Putin a promis, într-un discurs televizat sâmbătă, că vinovaţii vor fi cu toţii pedepsiţi. Liderul rus a anunţat că „cei patru autori” ai atacului au fost arestaţi „în timp ce se îndreptau spre Ucraina”, fără a menţiona revendicarea grupării jihadiste Statul Islamic.
Kremlinul anunţase anterior „arestarea a 11 persoane, între care patru terorişti implicaţi în atentat”. Aceşti patru „cetăţeni străini” au fost capturaţi în regiunea Briansk, la graniţa cu Ucraina şi Belarus, potrivit autorităţilor ruse.
Acest atac, care a avut loc la o sală de concerte din Krasnogorsk, la nord-vest de capitala Rusiei, este cel mai grav atentat terorist din Rusia în ultimii douăzeci de ani şi cel mai sângeros revendicat de SI în Europa.
Căutările printre dărâmăturile clădirii devastate de flăcări şi al cărei acoperiş s-a prăbuşit parţial continuă şi ar putea dura câteva zile, iar bilanţul morţilor ar putea creşte.
Statul Islamic, împotriva căruia Moscova luptă în Siria şi care activează, de asemenea, în Caucazul rus, a comis deja atacuri în Rusia de la sfârşitul anilor 2010, însă gruparea nu a revendicat niciodată responsabilitatea pentru un atac de o asemenea amploare.
Pe unul dintre conturile sale Telegram, Statul Islamic a afirmat vineri seara că atacul a fost comis de patru dintre membrii săi şi face parte din „contextul (…) războiului care se desfăşoară” între grupare şi „ţările care luptă împotriva Islamului”.
FSB a susținut că suspecţii aveau „contacte corespunzătoare de partea ucraineană” şi intenţionau să fugă în Ucraina, fără a furniza alte detalii cu privire la natura acestor legături sau dovezi ale existenţei lor.
„Ucraina nu are nici cea mai mică legătură cu incidentul”, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, respingând acuzaţiile „absurde”.
