Au reînceput luptele între trupele azere și armene legate de Nagorno-Karabah

S-au înregistrat noi ciocniri între trupele azere și armene, într-o reluare a ostilităților vechi de zeci de ani legate de teritoriul disputat Nagorno-Karabah, informează marți dimineață agențiile de presă din Rusia, potrivit Europa Liberă.

post-img

Armata armeană a informat marți dimineața devreme că forțele azere folosesc artilerie, drone de luptă și arme automate pentru a lovi pozițiile sale de-a lungul diferitelor secțiuni de la granița Armeniei cu Azerbaidjanul. Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că bombardamentele „intensive” au început la scurt timp după miezul nopții. „Schimbul intens de focuri de armă continuă”, a declarat o oră mai târziu purtătorul de cuvânt al ministerului, Aram Torosian.

Într-o altă actualizare, Torosian a declarat că luptele continuau fără încetare începând cu ora locală 4 dimineața. „Forțele armate armene dau [inamicului] un răspuns adecvat și îndeplinesc sarcinile de luptă stabilite pentru ele”, a spus el.

Torosian a adăugat că au suferit pierderi, dar nu a oferit cifre. El a mai spus că „în unele zone” trupele azere încearcă să avanseze spre teritoriul armean.

Locuitorii din mai multe comunități de frontieră armene le-au spus ziariștilor serviciului armean al RFE/RL că se aud explozii puternice și focuri de armă. Primarul din Verin Șorja, un sat de frontieră din estul provinciei Gegharkunik, a vorbit despre „focuri de armă intense” provenind de pe pozițiile armatei azere de peste secțiunea locală a frontierei lungi.

Potrivit unui fost oficial al administrației locale, mai multe obuze au căzut într-o altă comunitate din Gegharkunik, Sotk, forțând unii părinți să își evacueze copiii în locuri mai sigure. Un alt oficial din Gegharkunik, citat de news.am, spune că unii locuitori din localitatea Norabak din vecinătate își părăsesc casele și se refugiază în regiuni mai sigure.

Luptele au afectat, de asemenea, comunitățile din provincia Syunik din sud-estul Armeniei. 

Azerbaidjanul, care a preluat controlul deplin asupra teritoriului în urma unui conflict de șase săptămâni în 2020, a recunoscut că există victime în rândul forțelor sale.

Guvernul de la Erevan a declarat că va invoca acordul de cooperare cu Rusia și va face apel la un bloc de securitate condus de Rusia, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, precum și la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, potrivit Interfax.


Premierul armean Nikol Pașinian i-a sunat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe președintele Franței, Emmanuel Macron, și pe secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, pentru a discuta situația.


Blinken a îndemnat la încetarea imediată a ostilităților de inițierea cărora cele două părți se acuză reciproc.


De partea cealaltă, Ministerul Apărării din Azerbaidjan susține într-un comunicat citat de agențiile de presă că: „Mai multe poziții, adăposturi și puncte întărite ale forțelor armate azere … au fost supuse unor bombardamente intense cu arme de diferite calibre, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene”. „Ca urmare, există pierderi de personal și pagube la infrastructura militară”. 

Autoritățile de la Baku susțin că armenii încalcă zilnic armistițiul de-a lungul frontierei după întâlnirea din 31 august dintre președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pașinian, care a avut loc la Bruxelles. La rândul său, Erevanul respinge aceste afirmații ca fiind „dezinformări”. Unii comentatori armeni au sugerat că Baku ar putea pregăti terenul pentru o nouă escaladare în zona de conflict din Nagorno-Karabah.

Conflictul a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, când ambele părți se aflau sub dominație sovietică, iar forțele armenești au capturat întinderi de teritoriu în apropiere de Nagorno-Karabah – recunoscut de mult timp la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o numeroasă populație armeană.

Azerbaidjanul a recâștigat aceste teritorii în luptele din 2020, care s-au încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia și cu mii de locuitori care s-au întors în casele din care fugiseră.

De atunci, liderii celor două țări s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pune la punct un tratat menit să stabilească o pace durabilă.

Franța: Un miliardar rus sancționat câștigă în instanță dreptul de a-și folosi iahtul pe Coasta de Azur. I se vor plăti și daune

Un tribunal francez a ordonat miercuri agenției vamale a țării să elibereze un iaht confiscat, deținut de un miliardar rus afectat de sancțiuni europene, din cauza unor erori de procedură comise în timpul confiscării navei, scrie Reuters.

Agenții vamali au confiscat iahtul „La Petite Ourse”, de 27 de metri, la 16 martie, după ce proprietarul său, Alexey Kuzmichev, unul dintre principalii acționari ai băncii rusești Alfa Bank, a fost sancționat de UE în martie pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin.

Curtea de Apel din Paris a decis că ofițerii vamali nu au urmat procedurile corecte atunci când au abordat nava, care era ancorată în orașul Antibes de pe Coasta de Azur.

Agenții au invocat o anchetă de fraudă atunci când s-au prezentat la autoritățile de pe șantierul naval, ceea ce, conform legislației franceze, permite vămii să percheziționeze o navă.

Hotărârea subliniază provocările cu care se confruntă națiunile europene în ceea ce privește înghețarea activelor oligarhilor ruși.

Kuzmichev a dat în judecată autoritățile franceze în încercarea de a recâștiga accesul la cele două iahturi ale sale deținute în Franța, La Petite Ourse și La Petite Ourse II.

În calitate de persoană sancționată ale cărei active sunt înghețate, lui Kuzmichev îi este în continuare interzis să scoată La Petite Ourse din apele teritoriale franceze, dar acum i se permite să aibă acces la iaht și să îl folosească în apele franceze, a declarat avocatul său.

„În interiorul [Franței], i se permite să se deplaseze, fie că este pe jos, pe cal, cu mașina sau cu barca”, a declarat avocatul Philippe Blanchetier.

De asemenea, instanța a dispus ca vameșii francezi să-i plătească magnatului 10.000 de euro drept despăgubiri.

O instanță din Rouen se va pronunța la o dată ulterioară cu privire la cea de-a doua navă, La Petite Ourse II, ancorată la Cannes.

sursa

Descoperire macabră în satele eliberate din Ucraina: o cutie cu dinți de aur smulși de ruși de la prizonieri

O descoperire macabră a fost făcută într-un sat din apropiere de Izium, în regiunea Harkov, eliberat recent de sub ocupația rușilor. Trupele ucrainene au găsit într-un subsol folosit pe post de cameră de tortură dovezi ale chinurilor la care au fost supuși prizonierii rușilor, indiferent că erau civili sau soldați. Cea mai șocantă probă a atrocităților petrecute acolo este o cutie cu dinți de aur smulși de la prizonieri. „Un mini Auschwitz”, a comentat Ministerul ucrainean al Apărării.

„Vecinii auzeau în continuu urlete venite dintr-acolo. Anchetatorii au descoperit o cameră de tortură înfiorătoare în satul Piski-Radkivski”, a scris pe Facebook Serhii Bolvinov, polițist din Harkov, care a participat la misiune, notează Digi24.ro.

El spune că poliția a obținut informații de la colaboratorii rușilor și de la localnici, care, după eliberare, le-au indicat că subsolul unei case din sat a fost transformat în cameră de tortură, unde au fost torturați atât civili, cât și polițiști și soldați luați prizonieri. O metodă de tortură era îngroparea victimei în pământ, cu masca de gaz pe figură, în timp ce era acoperit cu o cârpă care ardea mocnit, potrivit polițistului, care a pozat masca de gaz folosită de torționari.

Cea mai șocantă descoperire a fost o cutie din plastic umplută cu dinți de aur smulși de la prizonieri.

„Un mini Auschwitz”, a comentat Ministerul ucrainean al Apărării imaginile, trimitere la practica naziștilor de a lua toate bijuteriile și obiectele de preț, inclusiv dinții de aur, de la evreii care sfârșeau în camerele de gazare și apoi la crematoriu.

„Câte vom mai găsi în Ucraina ocupată?”, a întrebat ministerul de la Kiev.

În filmarea polițistului Serhii Bolvinov apare, la un moment dat, și o plăcuță de identificare a unui soldat ucrainean.

Soldații ucraineni găsesc tot mai multe camere de tortură în care au fost ținuți și „interogați” prizonierii de război luați de ruși.

Unii dintre ei au povestit prin ce au trecut, însă imaginile filmate în aceste încăperi vorbesc de la sine despre condițiile pe care au trebuit să le îndure prizonierii.

Patru avioane rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și Suediei

Patru avioane de luptă rusești au intrat miercuri în spațiul aerian european, ceea ce a determinat un răspuns din partea forțelor italiene, care asigură poliția aeriană din partea NATO.

Economica.net - Franţa va trimite o fregată în Marea Neagră şi are  programate zboruri cu avionul de luptă Rafale - Economica.net

Avioane Eurofighter italiene au fost mobilizate rapid pentru a intercepta aeronavele de luptă rusești care intraseră în spațiul polonez și suedez. Aparatele rusești au fost forțate să reintre în spațiul aerian rusesc, mai precis al enclavei Kaliningrad, precizează forțele aeriene italiene într-o postare pe Twitter, transmite digi24.ro.

Matthias Eichenlaub, ofițer de presă al NATO, a declarat pentru „Newsweek” că Italia asigură misiunea de poliție aeriană a Alianței în regiunea baltică. El a mai spus că avioanele NATO din această regiune „interceptează în mod regulat avioane militare rusești care nu respectă regulile internaționale de siguranță aeriană”.

Incidentul survine într-un moment de tensiuni ridicate între Rusia, pe de o parte, și Occident și Ucraina, pe de altă parte.

Rusia vrea capitularea totală a regimului de la Kiev: Actualele ultimatumuri sunt doar o înviorare de copii
Articolul anterior
Președinta Maia Sandu, după întâlnirea cu scântei din Găgăuzia: „Nu trebuie să judecăm întreaga Autonomie. Avem nevoie de pace și liniște”
Articolul următor