S-au înregistrat noi ciocniri între trupele azere și armene, într-o reluare a ostilităților vechi de zeci de ani legate de teritoriul disputat Nagorno-Karabah, informează marți dimineață agențiile de presă din Rusia, potrivit Europa Liberă.
Armata armeană a informat marți dimineața devreme că forțele azere folosesc artilerie, drone de luptă și arme automate pentru a lovi pozițiile sale de-a lungul diferitelor secțiuni de la granița Armeniei cu Azerbaidjanul. Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că bombardamentele „intensive” au început la scurt timp după miezul nopții. „Schimbul intens de focuri de armă continuă”, a declarat o oră mai târziu purtătorul de cuvânt al ministerului, Aram Torosian.
Într-o altă actualizare, Torosian a declarat că luptele continuau fără încetare începând cu ora locală 4 dimineața. „Forțele armate armene dau [inamicului] un răspuns adecvat și îndeplinesc sarcinile de luptă stabilite pentru ele”, a spus el.
Torosian a adăugat că au suferit pierderi, dar nu a oferit cifre. El a mai spus că „în unele zone” trupele azere încearcă să avanseze spre teritoriul armean.
Locuitorii din mai multe comunități de frontieră armene le-au spus ziariștilor serviciului armean al RFE/RL că se aud explozii puternice și focuri de armă. Primarul din Verin Șorja, un sat de frontieră din estul provinciei Gegharkunik, a vorbit despre „focuri de armă intense” provenind de pe pozițiile armatei azere de peste secțiunea locală a frontierei lungi.
Potrivit unui fost oficial al administrației locale, mai multe obuze au căzut într-o altă comunitate din Gegharkunik, Sotk, forțând unii părinți să își evacueze copiii în locuri mai sigure. Un alt oficial din Gegharkunik, citat de news.am, spune că unii locuitori din localitatea Norabak din vecinătate își părăsesc casele și se refugiază în regiuni mai sigure.
Luptele au afectat, de asemenea, comunitățile din provincia Syunik din sud-estul Armeniei.
Azerbaidjanul, care a preluat controlul deplin asupra teritoriului în urma unui conflict de șase săptămâni în 2020, a recunoscut că există victime în rândul forțelor sale.
Guvernul de la Erevan a declarat că va invoca acordul de cooperare cu Rusia și va face apel la un bloc de securitate condus de Rusia, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, precum și la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, potrivit Interfax.
Premierul armean Nikol Pașinian i-a sunat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe președintele Franței, Emmanuel Macron, și pe secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, pentru a discuta situația.
Blinken a îndemnat la încetarea imediată a ostilităților de inițierea cărora cele două părți se acuză reciproc.
De partea cealaltă, Ministerul Apărării din Azerbaidjan susține într-un comunicat citat de agențiile de presă că: „Mai multe poziții, adăposturi și puncte întărite ale forțelor armate azere … au fost supuse unor bombardamente intense cu arme de diferite calibre, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene”. „Ca urmare, există pierderi de personal și pagube la infrastructura militară”.
Autoritățile de la Baku susțin că armenii încalcă zilnic armistițiul de-a lungul frontierei după întâlnirea din 31 august dintre președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pașinian, care a avut loc la Bruxelles. La rândul său, Erevanul respinge aceste afirmații ca fiind „dezinformări”. Unii comentatori armeni au sugerat că Baku ar putea pregăti terenul pentru o nouă escaladare în zona de conflict din Nagorno-Karabah.
Conflictul a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, când ambele părți se aflau sub dominație sovietică, iar forțele armenești au capturat întinderi de teritoriu în apropiere de Nagorno-Karabah – recunoscut de mult timp la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o numeroasă populație armeană.
Azerbaidjanul a recâștigat aceste teritorii în luptele din 2020, care s-au încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia și cu mii de locuitori care s-au întors în casele din care fugiseră.
De atunci, liderii celor două țări s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pune la punct un tratat menit să stabilească o pace durabilă.
