Rusia a anunţat vineri că fabrica Toyota din Sankt Petersburg a fost transferată către NAMI (Institutul Central de Cercetare şi Dezvoltare de Automobile şi Motoare), autorităţile de la Moscova grăbindu-se să preia cât mai multe active ale companiilor auto care părăsesc piaţa rusă în urma războiului din Ucraina.
În septembrie 2022, producătorul auto nipon a decis să oprească producţia de vehicule în Rusia, din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, după ce în martie 2022 suspendase producţia la Sankt Petersburg. Vineri, oficialii Toyota nu au făcut imediat comentarii în urma anunţului Moscovei.
„Uzina Toyota din Sankt Petersburg este în această etapă transferată statului. Acordul implică preluarea completă a drepturilor de proprietate ale clădirii, echipamentelor şi terenului”, a informat Ministerul Industriei şi Comerţului. Instituţia a dat asigurări că va relua producţia cât mai curând posibil.
NAMI a preluat deja fabricile Renault şi Nissan.
Multe fabrici din Rusia au suspendat producţia şi au trimis angajaţii în şomaj, din cauza lipsei de componente şi a exodului producătorilor occidentali, după ce în 24 februarie Rusia a invadat Ucraina.
Joi, Avtovaz, cel mai mare producător de automobile din Rusia, deţinut anterior de Renault, a decis să avanseze cu câteva săptămâni data la care angajaţii vor beneficia de trei săptămâni de vacanţă de vară, din cauza lipsei de componente.
Cele trei săptâmâni de vacanţă estivală de care beneficiază salariaţii Avtovaz, şi care conform calendarului anterior urmau să înceapă în data de 24 iulie, vor fi efectuate în perioada 29 mai – 19 iunie, ceea ce va da Avtovaz mai mult timp pentru a-şi reface stocurile de componente.
Anterior, Avtovaz anunţase că în 2023 intenţionează să producă peste 400.000 de vehicule, ceea ce ar fi dublu faţă de cele 188.645 de vehicule pe care le-a vândut în 2022, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres. Împreună, toate uzinele de automobile din Rusia au produs anul trecut doar 450.000 de autoturisme, cel mai mic număr de la prăbuşirea URSS.
Donald Trump Jr., ofensivă economică în Europa de Est: China, o amenințare mai mare decât Rusia
Relația personală bună și bazată pe încredere între premierul ungar Viktor Orban și președintele american Donald Trump poate servi drept bază pentru consolidarea relațiilor economice dintre Ungaria și SUA, a afirmat sâmbătă la un forum de afaceri la Budapesta fiul cel mare al președintelui SUA, Donald Trump Jr., aflat într-un turneu est-european ce va cuprinde și România, relatează agenția MTI, preluată de Agerpres și hotnews.ro
Vorbind în capitala ungară la forumul „Trump Business 2025”, Trump Jr. a spus că, după ce vara trecută s-a ocupat de campania electorală a tatălui său, el a venit acum la Budapesta pentru afaceri, ca vicepreședinte al Trump Organization, societate care, conform autodescrierii de pe website-ul său, urmărește dezvoltarea afacerilor familiei în sectoarele imobiliar, comercial și hotelier.
Trump Jr. a apreciat că, deși în trecut regiunea central și est-european a fost adesea privită cu dispreț, în prezent Ungaria și alte țări din zonă prezintă un tablou mult mai favorabil comparativ cu vestul Europei, lucru datorat în opinia sa faptului că guvernele din această regiune au urmărit politici raționale care au servit interesele propriilor cetățeni.
Referindu-se astfel la țara gazdă, el a menționat că cetățenii ungari doresc să-și apere valorile și sunt susținuți în acest sens de leadership-ul premierului conservator Viktor Orban.
China, o amenințare mai mare decât Rusia
Donald Trump Jr. a subliniat că Ungaria și țările din regiune ar trebui să aleagă SUA în locul Chinei ca partener economic, potrivit site-ului de știri Portfolio, citat de revista Fortune.
Trump Jr. a afirmat că China reprezintă o amenințare mai mare decât Rusia pentru regiune, potrivit site-ului de afaceri, care a contribuit la organizarea întâlnirii cu ușile închise de vineri seara cu antreprenori maghiari.
Fiul cel mare al președintelui american Donald Trump a salutat viziunea naționalistă a premierului ungar Viktor Orban și a subliniat legăturile strânse dintre liderii celor două țări, conform Portfolio.
Apelul său de a evita China va fi probabil perceput cu reticență în Ungaria și în alte părți ale Europei de Est, care și-au deschis economiile către investițiile din această țară asiatică, notează Fortune.
Administrația fostului președinte american Joe Biden i-a fost adesea ostilă lui Orban ca urmare a politicilor patriotice promovate de acesta din urmă și sprijinului său pentru Donald Trump, a mai subliniat fiul acestuia.
Turneul lui Trump Jr. în Europa de Est
Trump Jr. a început vineri un turneu în patru țări est-europene, cu obiectivul de a extinde interesele de afaceri ale familiei Trump și de a consolida legăturile cu aliații politici conservatori, scrie agenția EFE.
După Ungaria, el va vizita Bulgaria, România și Serbia. Pentru acest turneu a fost organizată o serie de evenimente ce poartă numele de „Trump Business Vision 2025”, acțiuni axate pe identificarea unor oportunități de investiții în regiune și în cadrul cărora Trump Jr. va avea întâlniri cu oameni de afaceri importanți din această zonă a Europei.
Donald Trump Jr. vine în România
El va participa duminică în Bulgaria la un forum organizat de platforma de active digitale Nexo, alături de ministrul israelian al științei și tehnologiei, Gila Gamliel, printre alții.
Donald Trump Jr. va sosi luni în România și va participa aici la un alt eveniment de afaceri, cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale repetate după anularea scrutinului anul trecut.
Decizia Curții Constituționale a României care a anulat primul tur de scrutin câștigat de candidatul independent Călin Georgescu a stârnit critici vehemente în SUA.
Vicepreședintele american J.D. Vance și miliardarul Elon Musk au condamnat decizia, în timp ce Donald Trump Jr. i-a acuzat pe rețelele de socializare, fără dovezi, pe „Soros și marxiștii” că încearcă să manipuleze rezultatul și „să nege voința poporului”, notează agenția EFE.
Din România, Trump Jr. va pleca în Serbia, unde președintele Aleksandar Vucic se confruntă cu un val de proteste de stradă organizate de opoziție. Pe de altă parte, guvernul de la Belgrad încearcă să amâne sancțiunile impuse de SUA unei rafinării sârbe controlate de compania rusă Gazprom.
Vizita lui Donald Trump Jr. în Serbia este a treia în această țară în ultimele șapte luni. Cea mai recentă a fost în martie, când a discutat cu președintele Vucic la o întâlnire al cărei conținut a rămas în mare parte necunoscut.
Legătura cu SerbiaTrump Jr. este însă legat de Serbia printr-un proiect de afaceri. Compania Affinity Partners din Belgrad, fondată de ginerele lui Trump, Jared Kushner, intenționează să construiască în capitala sârbă un hotel de lux pe amplasamentul sediului fostului Stat Major al armatei sârbe și care ar urma să poarte numele Trump.
Organizații civice sârbe au protestat față de acest proiect, întrucât respectivul sediu a fost una dintre țintele atacate de avioanele NATO în bombardamentele din anul 1999 și aceste organizații doresc să dea acelei locații un scop legat de memoria istorică.
Investiția în acest proiect este estimată la circa 500 de milioane de dolari, iar potrivit unor surse media familia Trump a obținut un contract de concesiune a terenului pentru 99 de ani.
Jared Kushner a obținut și în Albania autorizațiile pentru a construi un complex turistic de lux estimat la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.
Capitala albaneză Tirana și cea ungară Budapesta vor găzdui anul acesta ediții locale ale Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare (CPAC), forumul susținut de Donald Trump ce reunește în SUA politicieni conservatori.
35 de ani de la adoptarea tricolorului drept Drapel de Stat
Republica Moldova marchează astăzi, 27 aprilie, 35 de ani de la adoptarea tricolorului drept Drapel de Stat, simbol al suveranității, independenței și identității noastre naționale.
Ceremonia a început, la ora 08:00, în Piața Marii Adunări Naționale, scrie Moldova1.
Așa cum în acest an, Ziua Drapelului coincide cu Paștele Blajinilor, evenimentul se desfășoară într-un format mai restrâns.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezent la ceremonia solemnă dedicată Zilei Drapelului de Stat, a precizat că este o zi care ne invită să reflectăm nu doar la un simbol, ci la cine suntem ca popor și ce viitor vrem să construim împreună:
„Ziua Drapelului este mai mult decât o comemorare, este moment reînnoit, este ziua în care ne înclinăm în fața celor care au luptat pentru ca acest steag să poată fi arborat liber. Curajul și sacrificiul celor care au luptat ne obligă să muncim zi de zi pentru o Moldovă liberă, demnă, prosperă”.
La eveniment a fost prezent și prim-ministrul Dorin Recean.
Drapelul simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii.
Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor noștri, de afirmare plenară și consolidare a statalității Republicii Moldova.
Astfel, cele trei culori de pe drapel – roșu, galben și albastru reprezintă culorile naționale. Albastrul semnifică speranța și stabilitatea, galbenul este simbolul valorilor materiale și spirituale, iar roșu reprezintă focul veșnic și sângele vărsat în numele libertății.
Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău în anul 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial Drapel de Stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului Legislativ.
Cel puțin 18 persoane au fost ucise în explozia devastatoare din cel mai mare port din Iran. Alte peste 700 au fost rănite
Uriaşa explozie provocată, probabil, de substanţe chimice a ucis cel puţin 18 persoane şi a rănit alte peste 700, sâmbătă, în cel mai mare port din Iran, Bandar Abbas, a relatat presa de stat din Iran, citată de Reuters.
Explozia, care a avut loc în secţiunea Shahid Rajaee a portului, a avut loc în timp ce Iranul începe o a treia rundă de negocieri pe teme nucleare cu Statele Unite, în Oman, dar nu există vreu indiciu privind o legătură între cele două evenimente.
Hossein Zafari, un purtător de cuvânt al organizaţiei pentru managementul crizelor din Iran, a părut să dea vina pe depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice în containtere, la Shahid Rajaee.
„Cauza exploziei au constituit-o substanţele chimice din containere”, a declarat el pentru agenţia de ştiri ILNA din Iran, potrivit News.ro.
„Anterior, directorul general al (organizaţiei) Managementul Crizelor a dat avertizări acestui port în timpul vizitelor şi a arătat posibilitatea unor pericole”, a afirmat Zafari.
Totuşi, un purtător de cuvânt al guvernului iranian a afirmat că, deşi substanţele chimice au provocat, cel mai probabil, explozia, nu este posibil deocamdată să se stabilească motivul exact.
Preşedintele Masoud Pezeshkian a cerut o anchetă a incidentului şi l-a trimis acolo pe ministrul de Interne, care a afirmat că efoturile pentru stingerea focului continuă, precum şi pentru prevenirea răspândirii acestuia în alte zone.
Canalele oficiale de ştiri din Iran au difuzat imagini cu un nor imens de fum negru şi portocaliu, ridicându-se deasupra portului după explozie, şi o clădire de birouri cu uşile smulse şi hârtii şi resturi împrăştiate peste tot.
Situat în apropiere de strategica strâmtoare Ormuz, portul Shahid Rajaee este cel mai mare hub de containere din Iran, pe aici trecând majoritatea mărfurilor în containter din ţară, potrivit presei de stat.
Explozia a distrus ferestrele pe o rază de câţiva kilometri şi a fost auzită la Qeshm, o insulă situată la 26 de kilometri sud de port, a arătat presa iraniană.
Agenţia de ştiri semi-oficială Tasnim a publicat filmări cu oameni răniţi zăcând pe drum şi primind îngrijiri, în mijlocul confuziei. Televiziunea de stat a relatat că proasta gestionare a materialelor inflamabile a fost ”un factor contributor” la explozie.
Un oficial local din managementul crizelor a declarat la televiziunea de stat că deflagraţia a avut loc după ce mai multe containere depozitate în port au explodat.
În timp ce echipajele încercau să stingă incendiile, oficialii de la vama portului au afirmat că din zonă sunt evacuate camioanele şi că zona de containere unde a avut loc explozia conţine, cel mai probabil, ”mărfuri periculoase şi substanţe chimice”. Activităţile din port au fost oprite după explozie, afirmă oficialii.
