Cel puțin 39 de etnici romi în administrația publică locală și centrală, inclusiv doi deputați romi în parlament – este unul dintre indicatorii-țintă ai guvernului de la Chișinău, care a aprobat recent Programul pentru susținerea populației de etnie romă pentru anii 2022-2025, scrie moldova.europalibera.org.
Ca să implice etnicii romi, mai ales femeile, în procesele decizionale și să le asigure o reprezentare mai largă în instituțiile de stat, executivul își propune ca, până în anul 2025, cel puțin 15 de persoane de etnie romă, inclusiv opt femei, să fie alese în calitate de consilieri locali; 20 de romi, inclusiv opt femei, să fie numiți în administrația publică centrală și locală, inclusiv în funcții de conducere; doi romi să fie aleși deputați în parlament și alți doi să fie angajați în organele de drept.
Programul guvernamental constată că persoanele de etnie romă sunt reprezentate insuficient în parlament, în consiliile locale și în structurile administrației publice și că există puține date care ar releva participarea romilor în partidele politice. Iar femeile și fetele rome rămân a fi practic invizibile în viața publică.
Cum vor fi promovați romii în funcții elective
Documentul nu descrie mecanisme concrete prin care autoritățile intenționează să atingă țintele pe care și le-au propus. Printre acțiunile planificate în program se numără „elaborarea politicilor privind asigurarea accesului egal la funcții publice pentru populația de etnie romă, în special femeile” și „organizarea campaniilor de informare, în vederea conștientizării şi creșterii ratei de participare în procesul decizional în scopul oferirii șanselor romilor de a fi aleși în consiliile locale”.
„E nevoie doar de voință politică”, consideră Marin Alla, secretarul general al Coaliției „Vocea Romilor”, o uniune a organizațiilor neguvernamentale care apără drepturile etnicilor romi și care a participat la elaborarea programului.
„Inclusiv partidele politice trebuie să fie deschise să promoveze cetățenii de etnie romă pe locuri de trecere în listele lor de candidați”, precizează Marin Alla.
El aduce exemplul cotei obligatorii de 40 la sută de reprezentare în parlament a femeilor, pe care partidele au fost obligate nu doar să o respecte formal, dar să se și asigure că la fiecare 10 poziții de pe listele de candidați au cel puțin câte patru femei sau bărbați.
„Acest mecanism a dat rezultate vizibile în actuala legislatură a parlamentului”, constată activistul. „Dacă avem această voință politică și dacă liderii partidelor vor discuta cu romii care au capacități și îi vor implica, atunci am putea atinge cu brio obiectivele prevăzute în program”, afirmă Marin Alla.
Reprezentarea în prezent a comunității rome
Actualul guvern (condus de Natalia Gavrilița), ca și precedentul (cu Ion Chicu premier) are în funcţia de consilier în domeniul drepturilor omului și relațiilor interetnice un etnic rom. Este vorba de Nicolae Rădița, care a fost până atunci director la Agenția Relații Interetnice și președinte al Centrului Național al Romilor.
În urma alegerilor parlamentare din 2019 și a celor anticipate din 2021, în parlament a ajuns doar un deputat de etnie romă – Radu Marian de la Partidul Acțiune și Solidaritate. La alegerile locale din 2019, niciun candidat de etnie romă nu a fost ales în calitate de consilier raional sau primar. 12 persoane rome, inclusiv șase femei, au obținut mandate de consilieri locali (10 au fost delegate de partide și două au candidat independent). Pentru comparație, la scrutinul din 2015 au fost aleși doar doi consilieri locali de etnie romă.
„Romii nu sunt reprezentați în consiliile raionale şi în primării și sunt subreprezentați în consiliile locale”, constata Coaliția Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte în raportul său de monitorizare a scrutinului local din 2019. ONG-urile care fac parte din această coaliție au îndemnat partidele politice să faciliteze participarea romilor, atât în structurile decizionale, cât şi în calitate de candidați pe poziții eligibile.
Cota obligatorie de reprezentare a romilor – o posibilă soluție
Ideea de cote pentru minorități, în special etnice, a fost discutată în spațiul public în repetate rânduri, atunci când se modifica legislația electorală. Experții au insistat, de fiecare dată, pe nevoia identificării unor mecanisme echitabile în raport cu toate grupurile minoritare şi subreprezentate.
Care ar fi posibila cotă de reprezentare a comunității rome e greu de estimat, afirmă analista de politici publice, Natalia Covrig, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Pentru a stabili cota, e nevoie de calcule foarte precise, pornind de la numărul populației rome. Or, în R. Moldova nu există o statistică exactă despre numărul total al etnicilor romi, mulți dintre care nu au nici acte de identitate. „Cert este faptul că populația de etnie romă, în special tinerii romi, trebuie neapărat să se regăsească în structurile decizionale și să participe în procesele decizionale și cele electorale”, spune experta.
Natalia Covrig a analizat Programul pentru susținerea populației de etnie romă, atunci când acesta era supus dezbaterilor publice. Una dintre constatările ei este că obiectivul guvernului – cel puțin 39 de persoane de etnie romă în administrația publică centrală și locală către anul 2025 – e prea modest, raportat la numărul romilor din R. Moldova, care, potrivit unor estimări, ar fi de circa 27.000 de persoane.