Bacalaureatul s-ar putea schimba în România. Ce vrea să introducă Ministerul Educației

14/01/2023

News

Ministrul român Educației, Ligia Deca, a finalizat proiectul legilor educaţiei şi l-a adus în dezbatere publică. Noile propuneri ar aduce modificări inclusiv în ceea ce privește desfășurarea examenului de Bacalaureat, scrie presa română.

Propunerile referitoare la examenele naționale ar urma să se aplice din anul 2028. Noul act normativ prevede o serie de schimbări majore, a căror punere în practică va influenţa învăţământul românesc. Ce schimbări ar putea apăra la examenul de Bacalaureat Potrivit noilor modificări, elevii care urmează o specializare la profiurile de la real ar urma să dea „competențe de bază socio-umane” ca probă scrisă complementară profilului ales.

Cei de la filierele vocaționale și tehnologice ar urma, conform propunerii ministrului Deca să susțină proba de, „competențe de bază socio-uman sau matematică”, complementar disciplinelor alese deja pentru examenul de Bacalaureat, scrie edupedu.ro. Alte probe care se susțin în timpul anului școlar în care elevii sunt clasa a XII-a sunt cele scrise la limbi străine. În momentul de față, absolvenții de liceu susțin probă la o singură limbă străină, însă potrivit propunerii noului ministru al Educației, și aici vor apărea schimbări. Astfel, s-ar da examen scris la două limbi străine. Ambele pot fi echivalate, dacă elevii au certificate recunoscute de Ministerul Educației.

Examene noi la BAC.

Propunerile Ministerului Educației Potrivit noilor propuneri aduse de ministerul Educației, examenul de Bacalaureat ar urma să arate astfel: La filiera teoretică, profilul real, specializarea Matematică-Informatică, elevul de clasa a XII-a va susține în timpul anului școlar două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane.

Ulterior, în sesiunea propriu-zisă de BAC, elevul de la mate-info ar urma să susțină examen la probă orală și scrisă la Limba și Literatura Română Matematică, o altă probă scrisă la Matematică și încă una la o disciplină la alegere dintre Informatică, Chimie, Fizică sau Biologie. Filiera teoretică, profilul real, Științele naturii. În clasa a XII-a sunt două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane.

După absolvire, susțin proba orală și apoi scrisă la Limba și literatura română. Urmează proba scrisă la aleger – Fizică, Chimie sau Biologie. Ultima va fi proba scrisă la o disciplină diferită de cea aleasă deja, mai scrie edupedu.ro. În sesiunea de BAC de la uman, elevii dau proba orală la Limba și literatura română. Apoi dau și probă scrisă, ca acum, cu subiecte de dificultate mai mare decât toate celelalte filiere.

Urmează examen scris la Limba și literatura unei limbi străine. Apoi, o probă scrisă din una din următoarele materii: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.

Ala Nemerenco: Aderarea la UE înseamnă eficiență și modernizare

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Ala Nemerenco, a declarat în cadrul unui interviu că aderarea la UE înseamnă pentru sistemul de sănătate al țării noastre standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare.

Fiind întrebată cât de departe sau cât de aproape de standardele UE este Republica Moldova în domeniul medical, Ala Nemerenco, a răspuns că normele europene pentru produsele și serviciile medicale se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea sănătății populației, accesul la asistență medicală de înaltă calitate, precum și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană, transmite moldpres.md.

„În ultimul Raport privind extinderea, publicat de Comisia Europeană în noiembrie 2023, nivelul de transpunere a legislației UE aferent Capitolului Sănătate și protecția consumatorului (Capitolul 28) a fost apreciat cu nivelul doi din cele cinci (de la inițial la avansat) stabilite pentru gradul de aliniere la legislația UE”, susține ministrul Sănătății.

Potrivit acesteia, normele și standardele implementate în unele domenii, precum transfuzia de sânge și transplantul de organe, reglementări în domeniul controlului tutunului, programele de formare în medicină sunt în mare măsură ajustate la cerințele europene.

„Legislația națională în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale include mai multe aspecte ce corespund normelor europene, însă necesită un șir de ajustări pentru a atinge standardele UE prin care se garantează siguranța și eficacitatea acestora. Totodată, există unele domenii care nu fac obiectul reglementărilor naționale și necesită inițierea transpunerii, precum este reglementarea drepturilor pacienților de a primi îngrijiri medicale în alte țări ale UE și procedurile de rambursare pentru aceste servicii”, a spus Ala Nemerenco.

De asemenea, oficialul declară că acțiunile stabilite pentru Ministerul Sănătății în Planul Național de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană vin să asigure armonizarea deplină a sistemului juridic și instituțional național cu legislația și structura instituțională UE.

Totodată, în cadrul interviului, Ala Nemerenco a fost întrebată despre referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc în această toamnă, dar și cum va arăta sistemul medical autohton dacă statul nostru va adera la Uniunea Europeană.

„Aderarea la Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova înseamnă standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare. Câteva dintre principalele beneficii ale aderării la UE sunt standarde ridicate de calitate. Astfel, Uniunea Europeană are reguli stricte și standarde ridicate în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților. Prin aderarea la UE, sistemul de sănătate al Republicii Moldova va trebui să se alinieze acestor standarde, ceea ce va duce la o îmbunătățire semnificativă a calității îngrijirilor medicale oferite populației”, susține Ala Nemerenco.

De asemenea, un alt beneficiu este accesul la finanțare și resurse europene. În calitate de membru al UE, țara noastră va putea accesa mai rapid fonduri europene importante destinate construcției, renovării și dotării spitalelor.

Totodată, un alt beneficiu, potrivit Alei Nemerenco, ar fi dezvoltarea resurselor umane, colaborare și schimb de experiență.

„UE oferă programe de formare, specializare și dezvoltare profesională pentru personalul medical, îmbunătățind competențele și calitatea serviciilor oferite. Aderarea la UE va facilita colaborarea cu alte state membre și schimbul de cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății. Republica Moldova va beneficia de experiența și expertiza altor țări europene în implementarea politicilor de sănătate”, a afirmat ministrul Sănătății.

În acest sens, ministrul încurajează toți cetățenii să participe la referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și să contribuie astfel la construirea unui viitor mai prosper și mai sigur pentru toți.

„Alegem să fim parte a comunității europene, cu standarde înalte în sănătate, educație și dezvoltare socio-economică. Să fim vocea schimbării și să votăm pentru un parcurs european al Republicii Moldova”, a spus aceasta.

Peste 6.000 de ucraineni au fost evacuați din regiunea Harkov în ultimele trei zile

Forțele armate rusești își concentrează toate eforturile militare pe cucerirea orașului Vovceansk, care se află în nord-estul Harkovului. 1.600 de ucraineni au fost evacuați doar din acest oraș, ieri, și 6.000 de persoane, în total, din regiunea Harkov, de la începutul noii ofensive militare rusești.

Între timp, preşedintele Putin a propus un nou ministru al apărării, pe Andrei Belousov, numindu-l pe Serghei Şoigu secretar în Consiliul de Securitate a Ţării.

Situaţia pare să fie extrem de dificilă în oraşul Vovceansk, mai ales că ucrainenii nu au fortificaţii adecvate aici, iar ruşii au încercuit oraşul. Este vorba despre un avans de 2,5 km al ruşilor pe direcţia Vovceansk, unde Moscova a dislocat cel puţin patru batalioane motorizate din cadrul Districtului Militar Leninngrad.

Şi Statul Major al Apărării din Ucraina a anunţat, noaptea trecută, că situaţia este dificilă în Vovceansk şi pe direcţiile Plina-Likianţi, Plina-Hliboke, Plina-Oliinikove şi Murom-Buruvatka. Kievul a anunţat şi că dislocarea de rezerve militare pentru a stabiliza situaţia în zonă continuă.

sursa

Regele Charles, dezvăluiri cu privire la un efect secundar al tratamentului chimioterapeutic pentru cancer

Regele Charles a oferit luni o perspectivă personală asupra luptei sale cu cancerul. Monarhul a dezvăluit că și-a pierdut simțul gustului, potrivit The Independent. Mărturisirea i-a făcut-o unui veteran al armatei britanice.

În timpul vizitei efectuate luni după-amiază la Muzeul aviatic al armatei din Middle Wallop, Hampshire, regele, în vârstă de 75 de ani, a stat de vorbă cu Aaron Mapplebeck, veteran al armatei britanice și supraviețuitor al cancerului.

Cei doi au discutat despre efectele secundare ale tratamentului.

Când veteranul i-a mărturisit monarhului că și-a pierdut simțul gustului în timpul chimioterapiei pe care a urmat-o anul trecut, Regele Charles a spus că acest lucru i s-a întâmplat și lui.

I-a predat Prințului William comanda fostului regiment al Prințului Harry

Monarhul a venit cu elicopterul la ceremonia specială la care a participat și Prințul William, în cadrul căreia a predat oficial comanda fostului regiment al Prințului Harry.

Prințul Harry și Regele Charles nu s-au văzut în timpul scurtei vizite a ducelui la Londra.

sursa