Banii din Rusia sunt direcționați către locuitorii din Găgăuzia prin intermediul băncilor din Transnistria

În primăvara acestui an, șefa Găgăuziei, Eugenia Guțul, a semnat un acord cu banca rusă Promsvyazbank pentru a deschide carduri “MIR” pentru locuitorii Găgăuziei. Potrivit ei, “partenerii din Rusia” vor transfera bani pe aceste carduri pentru angajații bugetari și pensionarii din Găgăuzia. Vă întrebați probabil, dar ce legătură are acest subiect cu noi, pentru că tema noastră este regiunea transnistreană. După cum s-a dovedit, una dintre modalitățile de a primi acești bani este de a-i retrage prin intermediul băncilor din Tiraspol. Și noi am demonstrat acest lucru. 

În aprilie, șeful Departamentului pentru Justiție din Găgăuzia a declarat că autoritățile găgăuze nu dețin putere juridică de a semna acorduri internaționale. Iar fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase a scris că aceste carduri pot fi folosite doar pentru a se scobi sub unghii sau folosite în loc de plectru pentru chitară. 

Ce fel de acord

Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale pentru a primi ajutor din partea unei anumite organizații “Eurasia”. Am intrat în posesia acestui document, în care se cerea să fie indicate datele din pașaport, inclusiv IDNO.

Iar pensionarii trebuiau să aducă și carnetul de pensie cu informații despre vechimea în muncă. După cum ne-au spus sursele noastre, pensionarii au completat cererile în birourile echipei “Șor”, iar în cazul angajaților bugetari: în unele localități, cererile au fost transmise prin intermediul directorilor de școli și primarilor. 

Ulterior, la numărul de telefon indicat în cerere au fost trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii s-au conectat la conturile lor din Promsvyazbank.

Interesant este faptul că, în consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, semnatarii confirmă că au fost notificați că Federația Rusă nu se află pe lista Centrului pentru protecția datelor cu caracter personal a țărilor care asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Adică, Rusia nu garantează confidențialitatea datelor cu caracter personal ale locuitorilor din Găgăuzia. Se pare că Rusia deține datele pensionarilor și angajaților de stat din Găgăuzia și, dacă mergem mai departe, datele angajaților de stat și ale pensionarilor din regiunea transnistreană. Pentru că aceștia primesc alocații și plăți de acolo. 

“Din 2018, Promsvyazbank este o bancă de stat din Rusia.” Potrivit Forbes Russia, de la sfârșitul anului 2019, Promsvyazbank este oficial banca de bază a complexului industrial de apărare din Rusia. Mai mult în www.zonadesecuritate.md.

România donează un laborator mobil pentru monitorizarea mediului în Republica Moldova

Agenția de Mediu din R. Moldova va primi din partea României un laborator mobil performant pentru prelevarea probelor de apă, aer, sol, care vor stabili gradul de poluare. Discuții în acest sens au avut loc în cadrul vizitei delegației Agenției Naționale pentru Protecția Mediului din România la Chișinău.

„România este dispusă să ofere un laborator mobil pentru monitorizarea calității aerului, apei și solului, Agenției de Mediu, din Republica Moldova, iar pentru aceasta vom începe demersurile legale, cât de curând posibil. De asemenea, vă asiguram de tot sprijinul în aplicarea reformei planificate în cadrul Agenției de Mediu si în transpunerea directivelor europene în legislația de mediu, astfel încât fiecare etapă să se desfașoare cât mai facil”, a subliniat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului din România.

La rândul său, ministrul Mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de România și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru atingerea obiectivelor stabilite în domeniul protecției mediului și asigurarea unui viitor sustenabil pentru ambele maluri de Prut.

sursa: www.infoprut.md

România, pe locul 5 din 24 la numărul de suporteri prezenți la Euro 2024

Peste 130.000 de fani turci au asistat la meciurile Euro 2024 din Germania, conform presei germane, pe baza datelor de la UEFA. România a fost susținută la meciurile din faza grupelor de 92.000 de fani și se află pe locul cinci în clasament, fiind devansată de Albania.

Presa germană a publicat o listă a țărilor cu cea mai mare prezență a fanilor la Campionatul European din Germania. Turcii conduc lista, urmați de gazdele germane, iar pe locul trei sunt croații, scrie G4media.

Cifrele se referă doar la cele trei meciuri din faza grupelor. Cei mai mulți fani de pe stadioanele germane au fost din Turcia, cu 130.000 prezenți la cele trei meciuri de la Euro. Gazdele, Germania, au avut 125.000 de fani, în timp ce croații au fost în jur de 103.000.

Imediat după croați au fost albanezii, cu un total de 95.000 de fani în Germania, iar top cinci este completat de români, cu 92.000 de fani.

Englezii, care au inventat termenul de „fani în deplasare”, au ajuns în Germania în număr mult mai mic în comparație cu fanii croați, cu doar 65.000 de participanți până acum.

Numărul total de fani la meciurile din grupe de la Euro-2024:

1. Turcia: 130.000

2. Germania: 125.000

3. Croația: 103.000

4. Albania: 95.000

5. România: 92.000

6. Scoția: 82.000

7. Olanda: 80.000

8. Serbia: 73.000

9. Polonia: 70.000

10. Anglia: 65.000

11. Austria: 60.000

12. Danemarca: 60.000

13. Georgia: 60.000

14. Ucraina: 53.000

15. Belgia: 50.000

16. Ungaria: 46.000

17. Slovenia: 44.000

18. Franța: 41.000

19. Elveția: 39.000

20. Cehia: 38.000

21. Portugalia: 37.000

22. Italia: 36.000

23. Slovacia: 35.000

24. Spania: 34.000.

Șapte persoane și-au pierdut viața într-un atac rusesc cu rachete la Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou mai multe arme cu rază lungă de acţiune şi apărare aeriană din partea Occidentului, după ce un atac rusesc cu rachete a ucis şapte persoane, inclusiv doi copii, în regiunea Zaporojie.

Atac rusesc cu rachete la Zaporojie: Șapte persoane au murit

Atacul rusesc asupra oraşului Vilniansk, în apropierea oraşului Zaporojie din sud-est, a rănit, de asemenea, alte 31 de persoane, au declarat oficialii ucraineni, transmite Digi24.ro.

În total, cel puţin 11 civili au fost ucişi şi alţi 37 au fost răniţi sâmbătă în atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei.

„Oraşele şi comunităţile noastre suferă zilnic din cauza acestor atacuri ruseşti”, a scris Zelenski într-o postare pe Telegram.

Dar el a adăugat că există „modalităţi de a rezolva acest lucru”, inclusiv „distrugerea lansatoarelor de rachete ruseşti, lovirea cu capacităţi reale de rază lungă şi creşterea numărului de sisteme moderne de apărare aeriană”.

El a postat imagini din Vilniansk care arată un crater mare lângă o clădire în flăcări, precum şi mai multe cadavre întinse pe jos.

Procurorul general al Ucrainei, Andrei Kostin, a declarat că două rachete au lovit oraşul, avariind infrastructura, un magazin şi clădiri rezidenţiale. Ministerul rus al Apărării nu a comentat public atacul.

Pe propriul său canal Telegram, acesta a postat imagini cu un atac cu rachete asupra unei căi ferate despre care a afirmat că se afla în apropierea aşezării Ukrainka – la mai puţin de 10 km de Vilniansk – şi că era folosită de forţele ucrainene pentru a descărca arme şi echipamente militare.

De asemenea, Kostin a declarat că patru persoane au fost ucise şi şapte rănite în urma unor lovituri de artilerie asupra a trei sate din apropierea liniei frontului din estul regiunii Doneţk.

Furnizările Occidentului au încetinit

Aliaţii occidentali au furnizat deja Ucrainei o serie de arme cu rază lungă de acţiune – inclusiv rachete Scalp din Franţa, Storm Shadow din Marea Britanie şi ATACMS din SUA – precum şi sisteme de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA.

Cu toate acestea, fluxul de arme din partea SUA – de departe cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei – a eşuat la începutul anului 2024, după ce un proiect de lege care desemna un ajutor militar suplimentar a fost blocat în Congres.

Legea a fost în cele din urmă adoptată în aprilie, iar sistemele de apărare antiaeriană şi rachetele cu rază lungă de acţiune au ajuns pe liniile frontului în luna următoare.

Însă Ucraina a pus pierderile de vieţi omeneşti şi câştigurile teritoriale ale Rusiei în acest interval pe seama lipsei de muniţie şi de rachete de apărare antiaeriană cauzate de întârziere, în timp ce Zelenski a continuat să solicite sprijin suplimentar pentru a câştiga războiul.

Pe Telegram, el a mulţumit aliaţilor pentru ajutorul lor, dar a declarat că deciziile de a trimite armament suplimentar „trebuie accelerate”, deoarece „orice întârziere în deciziile din acest război înseamnă pierderea de vieţi omeneşti”.

Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de 2 ani consecutivi
Articolul anterior
Amintiri despre copilărie: Ministrul Energiei avea frică de întuneric, iar ministrul Finanțelor a mers la furat cireșe
Articolul următor