Basarabeanca Irina Rimes, desemnată de către Ministerul Culturii din România ambasadoarea Zilei „Brâncuşi”

Basarabeabca Irina Rimes, desemnată de către Ministerul Culturii din România ambasadoarea Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi” 2020, a declarat joi, la o conferinţă de presă, că este onorată să deţină acest titlu şi că, din această ipostază, este posibil să susţină demersul prin postări online.

separator
Artista a declarat: „Nu ştiu dacă sunt cea mai bună alegere pentru a face puntea între generaţii, dar mulţumesc pentru încredere. Aparent, eu nu ascult 5Gang, dar mă gândeam că poate ar trebui să apelăm şi la tinerii vloggeri, pentru că au mai mare influenţă. Ca o idee, pe viitor”.

În general, a fost subliniată dorinţa de a aduce cultura cât mai aproape de tineri, pe care ministrul a exprimat-o şi cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

În discurs, Irina Rimes a spus că trebuie să ne apărăm cultura, valorile, pentru că sunt singurele care nu ne pot fi luate. Ea a amintit că, acum, la vârsta de 28 de ani, încă primeşte mâncare de la mama ei, iar împreună cu fraţii cântă colinde, despre Iisus şi păstori, despre dor şi ţară. Ea a vorbit despre geniile româneşti celebre în lume de sute de ani, alte ţări neputându-se lăuda cu asemenea personalităţi.

„Ştiu un lucru sigur: Noi, românii, avem o cultură cu care ne putem mândri. Pentru că ceea ce avem noi e ceva ce se cam pierde în Vest, dacă nu s-a pierdut de tot. Ţara noastră a fost pusă pe harta culturală a Europei de nişte personalităţi, genii despre care se vorbeşte de secole, între care şi Constantin Brâncuşi. Personalităţile astea au crescut cu aceleaşi valori cu care creştem şi noi”.

Ea a continuat enumerând valorile: „Imaginaţi-vă că eu am 28 de ani şi mama încă îmi trimite genţi cu mâncare. Eu mă duc de Crăciun acasă şi cânt colinde. Mergem să colindăm. Cântăm colinde vechi şi noi, cântece despre dor, despre dragoste, despre mamă şi ţară. Cântece care ne amintesc cine suntem şi de unde venim. Dorul nu are traducere mot a mot în altă limbă. E doar al nostru şi nu ni-l poate lua nimeni. Dacă ne pot lua Roşia Montană, petrolul, aurul, bogăţiile terestre, lemnul, pădurile, atunci cultura nu ne-o pot lua. Nu şi-o vor putea atribui niciodată”. Rimes a subliniat că e de datoria noastră să o păstrăm.

Întrebată cum va contribui concret la Ziua Naţională „Constantin Brâncuşi”, ea a spus: „Eu ştiu să cânt şi să vorbesc. Mai mult să cânt”. A precizat că nu va face un cântec dedicat artistului plastic, ci s-ar rezuma la a publica mesaje pe reţelele de socializare.

„Simpla prezenţă a ei deja contează enorm, pentru că intrăm pe un segment de public care altfel nu ar fi fost interesat”, a completat ministrul Gheorghiu.

Artistei îi place Brâncuşi. A vizitat Târgu Jiu şi cunoaşte biografia artistului – ştie ce a făcut Brâncuşi pentru popor. „Sunt adepta tuturor campaniilor de promovare a culturii. Românul, antrenat în tumult, uită că trebuie să celebreze ceva. Eu am notată în calendar ziua lui Brâncuşi”.

Despre o lucrare preferată din creaţia sculptorului, ea a spus: „Eu sunt mai mainstream, aşa. Când am văzut prima dată Coloana Infinitului, am avut impresia că mă hrănesc cu ceva care nu era din lumea mea”.

Mai multe premiere vor avea loc în preajma zilei de 19 februarie, data la care s-a născut artistului. Cea mai importantă – inaugurarea, pe 18 februarie, la Târgu Jiu, a Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, în casa Barbu Gănescu, în care a locuit sculptorul în perioada în care a lucrat la ansamblul monumental „Calea Eroilor”.

În curtea Muzeului Naţional de Artă al României, pe 19 februarie, de la ora 19.00, va avea loc un spectacol de proiecţii, iar pe tot parcursul zilei accesul va fi gratuit la MNAR, care va organiza şi vizite ghidate în sala „Brâncuşi”. Holograma 3D a sculptorului şi lucrări consacrate vor fi prezentate în curtea MNAR şi reprezintă o premieră în România.

sursa

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Statistici alarmante: moldovenii au oferit mită în valoare de 516 milioane de lei într-un singur an
Articolul anterior
Anunț important pentru moldovenii cu dubla cetățenie
Articolul următor