Boala care va face peste 150 de milioane de victime în lume până în anul 2050. „Este o ameninţare majoră, care se dezvoltă rapid”

09/01/2022

News

Peste 153 de milioane de oameni vor suferi de demență până în anul 2050, potrivit unui nou studiu. Autorii studiului publicat în The Lancet spun că datele sunt socante, iar demenţa reprezintă „o ameninţare majoră, care se dezvoltă rapid”, punând presiune pe sistemele de sănătate şi asistenţă socială în fiecare ţară în parte.

În 2019, numărul de cazuri era estimat undeva la 57 de milioane de cazuri la nivel global. Însă, din cauza îmbătrânirii populaţiei, dar şi a factorilor de risc în demenţă – obezitate, fumat, nivelul crescut de zahăr în sânge – numărul va creşte considerabil.

Ce ar putea preveni acest avânt al creşterii cazurilor de demenţă? Investiţiile în accesul liber la educaţie, spun tot autorii studiului.

Studiul citat de Mediafax estimează situaţia pentru adulţii cu vârste de 40 de ani şi peste, din 195 de ţări din întreaga lume.

Țările cu cele mai multe cazuri de demenţă

Cum era de aşteptat, cele mai afectate populaţii sunt şi cele mai dezavantajate socioeconomic, sau care au factori de risc crescut (obezitate, fumat, diabet).

Africa şi Orientul Mijlociu – 367%
Africa Subsahariană – 357%
Qatar – 1,926%
Emiratele arabe unite – 1,795%
Bahrain – 1,084%
La polul opus, ţările care au un nivel ridicat de dezvoltare vor avea mai puţine cazuri de demenţă, precum statele din Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%).

În Marea Britanie, numărul pacienţilor cu demenţă va creşte cu 75% – din circa 907.000 în 2019, la 1,6 milioane în 2050.

Ţara cea mai „norocoasă” este, cum poate era de aşteptat, Japonia, cu o creştere a cazurilor de demenţă cu doar 27%.

În 2019, afecţiunea costa bugetele ţărilor circa 1 trilion de dolari (750 miliarde de euro). Aşadar, guvernele ar trebui să investească în prevenţie, pentru a nu suporta costuri mult mai mari mai târziu, îmbătrânirea populaţiei fiind o realitate inevitabilă.

Factorii de risc în demenţă ce pot fi preveniţi

Experţii americani enumeră o serie de factori de risc ce pot fi abordaţi şi care, pot astfel, influenţa cu mult numărul preconizat pentru anul 2050: educaţia precară, tensiunea arterială ridicată, fumatul, obezitatea, depresia, sedentarismul, diabetul, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, poluarea şi accidente în zona capului, precum şi afectarea auzului. Depinde însă de un efort coroborat: fiecare individ în parte, comunitatea şi derularea de politici publice de către fiecare guvern în parte.

O femeie din Strășeni, violată ani la rând de propriul soț

Un bărbat din raionul Strășeni a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce timp de trei ani își viola soția și agresa copiii minori. Sentința a fost pronunțată marți, 24 decembrie, de magistrații Judecătoriei Strășeni, scrie deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, pe parcursul anilor 2019-2022, bărbatul, prin constrângere psihică și amenințând cu răfuială, își viola soția. Individul își argumenta acțiunile prin faptul că victima, care îi este soție, „este obligată să-i satisfacă poftele sexuale”.

Tot în această perioadă, condamnatul își agresa patru copii minori. Conform raportului de expertiză, în urma acțiunilor individului, copiii s-au ales cu traumă psiho-emoțională, stres, anxietate și depresie.

Fiind audiat, acesta nu și-a recunoscut vina. Totuși, procurorii au reușit să-i demonstreze culpabilitatea.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în decurs de 15 zile.

Un sistem AI a atins nivelul uman la un test de „inteligență generală”. Ce ar înseamna acest lucru

Un nou model de inteligență artificială (AI) a obținut recent rezultate la nivel uman la un test conceput pentru a măsura „inteligența generală”. Pe 20 decembrie, sistemul o3 al OpenAI a obținut un scor de 85% la benchmark-ul ARC-AGI, cu mult peste cel mai bun scor AI anterior de 55% și la egalitate cu scorul mediu uman. De asemenea, a dat rezultate bune la un test de matematică foarte dificil. Crearea inteligenței generale artificiale, sau AGI, este obiectivul declarat al tuturor laboratoarelor majore de cercetare AI.

La prima vedere, OpenAI pare să fi făcut cel puțin un pas semnificativ către acest obiectiv, explică doi specialiști în domeniu în publicația The Conversation. În timp ce scepticismul rămâne, mulți cercetători și dezvoltatori AI simt că ceva tocmai s-a schimbat. Pentru mulți, perspectiva AGI pare acum mai reală, urgentă și mai apropiată decât se anticipase.

Pentru a înțelege ce înseamnă rezultatul o3, trebuie să înțelegem despre ce este vorba în testul ARC-AGI. În termeni tehnici, este un test al „eficienței eșantionului” a unui sistem AI în adaptarea la ceva nou – câte exemple de situație nouă trebuie să vadă sistemul pentru a-și da seama cum funcționează. Un sistem AI precum ChatGPT (GPT-4) nu este foarte eficient în eșantionare. A fost „antrenat” pe milioane de exemple de text uman, construind „reguli” probabilistice despre combinațiile de cuvinte care sunt cele mai probabile. Rezultatul este destul de bun la sarcini comune. Este prost însă la sarcini neobișnuite, pentru că are mai puține date (mai puține mostre) despre acele sarcini. Până când sistemele AI pot învăța dintr-un număr mic de exemple și se pot adapta cu mai multă eficiență a eșantionului, acestea vor fi utilizate numai pentru lucrări foarte repetitive și pentru cele în care defecțiunile ocazionale sunt tolerabile. Capacitatea de a rezolva cu acuratețe probleme necunoscute sau noi din eșantioane limitate de date este cunoscută drept capacitatea de a generaliza. Este considerat pe scară largă un element necesar, chiar fundamental, al inteligenței.

Fiecare întrebare oferă trei exemple din care să înveți. Sistemul AI trebuie apoi să descopere regulile care „generalizează” de la cele trei exemple la al patrulea. Reguli slabe și adaptare Nu știm exact cum a făcut OpenAI, dar rezultatele sugerează că modelul o3 este foarte adaptabil. Din doar câteva exemple, găsește reguli care pot fi generalizate. Pentru a descoperi un model, nu ar trebui să facem presupuneri inutile sau să fim mai specifici decât trebuie să fim cu adevărat. În teorie, dacă poți identifica regulile „cele mai slabe” care fac ceea ce vrei, atunci ți-ai maximizat capacitatea de a te adapta la situații noi. Ce înțelegem prin cele mai slabe reguli? Definiția tehnică este complicată, dar regulile mai slabe sunt de obicei cele care pot fi descrise în afirmații mai simple.

Incendiu puternic într-un azil de bătrâni din München. 15 persoane s-au ales cu arsuri

Cinsprezece persoane au fost rănite uşor în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni din oraşul german München în Ajunul Crăciunului, a anunţat brigada de pompieri într-un comunicat dat publicităţii miercuri, scrie digi24.ro.

Cauza incendiului şi amploarea pagubelor rămân pe moment neclare, informează DPA, potrivit Agerpres.

Potrivit informaților prezentate de serviciul de pompieri din capitala Bavariei, flăcările au izbucnit într-o cameră de la etajul al treilea al clădirii. Ca urmare, focul s-a extins rapid la acoperiș și la turn.

Autoritățile germane investighează cauza incendiului.

Căminul de bătrâni este situat în cartierul Altstadt-Lehel, lângă malul râului Isar, și este cel mai vechi cămin de bătrâni din oraș, fondat în 1857 de Societatea Catolică Sfântul Vincent de Paul. Clădirea istorică adăpostește o casă-biserică cu un turn clopotniță.