Situația epidemiologică din Capitală devine tot mai alarmantă.
Despre acest lucru a declarat șeful interimar al Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Primăriei Chișinău Boris Gîlca, în cadrul ședinței de astăzi a Consiliului Municipal Chișinău.
„Suntem într-o situație dramatică. Toate spitalele din Chișinău sunt mobilizate ca spitale strategice de COVID-19. Săptămâna trecută a fost una neagră și vedem o creștere a numărului de decese. Se adeverește faptul că acest val este cel mai contagios și mai ușor se infectează persoanele nevaccinate”.
Boris Gîlca a declarat că din partea Ministerului Sănătății nu sunt informații despre confirmarea tulpinii Delta în țară.
„Înțelegem că nu avem posibilitatea de depistare a tulpinii Delta, iar Moldova efectuează aceste teste la un laborator din Germania. La ziua de astăzi avem mobilizate 1.600 de paturi în toate spitalele pentru adulți și pentru copii. Avem dificultate cu paturile staționar pentru pacienții de COVID-19”.
De asemenea, se atestă o situație complicată și în legătură cu paturile de la terapie intensivă.
„Numărul cu paturi de la terapie intensivă a fost mărit de patru ori. Avem 79 de paturi pentru terapie intensivă și toate sunt ocupate. Totodată, avem pacienți care necesită tratare, însă nu au locuri”.
„Toate resursele umane din spitale sunt epuizate. Este nevoie de asistente medicale și medici. Suntem într-o provocare cu resursele umane în spitalele din Chișinău. Medicii lucrează câte 2-3 ture la rând pentru a salva viețile umane. Anticipăm o criză în acordarea asistenței medicale”.
Boris Gîlca a menționat că unica soluție rămâne în continuare vaccinarea intensivă a populației.
„Am sperat că luna octombrie va fi luna culminantă a pandemiei. Experții spun că urmează un colaps pentru sistemul de sănătate din municipiu. Unica soluție rămâne vaccinarea populației. Și avem exemplele mai multor țări. În Chișinău se atestă cea mai mare rată de vaccinare din țară, 36%”.
Compozitorul și dirijorul Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi ziua de naștere
Compozitorul, dirijorul și profesorul universitar Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi, 1 mai, ziua de naștere.
Gheorghe Mustea împlinește 73 de ani. Compozitorul s-a născut în anul 1951, la Mândrești, Telenești. Și-a făcut studiile la Școala medie de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, transmite newtv.md.
Gheorghe Mustea a compus muzică simfonică, muzică de operă, muzică pentru soliști, cor și orchestră, muzică instrumentală de cameră, corală, în stil popular (pentru orchestră de muzică populară, voce și orchestră de instrumente populare, instrumente populare solo și orchestră),de estradă, pentru copii (instrumentală, vocală și corală),pentru film, pentru teatru.
Artistul are în palmaresul său peste 1400 de concerte în țară și în străinătate și este președinte al Societății Muzicale din Chișinău.
Gheorghe Mustea deține titlul de Artist al Poporului, a fost decorat cu „Ordinului Republicii”, iar în 2013 a fost distins cu Premiul Național. Este membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și Doctor Honoris Causa al Universități de Stat ”Alecu Russo” din Bălți.
Se împlinesc 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a Uniunii Europene
Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.
“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.
“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.
Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.
“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.
La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.
De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.
Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.
Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.
Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.
Aglomerație în fața Aeroportului. Oamenii, nemulțumiți de noile reguli
Aglomerație mare în fața Aeroportului după noile reguli impuse de astăzi. Noua măsură de securitate interzice intrarea în incinta Aeroportului tuturor persoanelor care nu au bilet de călătorie.
Îmbulzeală și aglomerație în fața Aeroportului Chișinău. Oamenii fac cozi în așteptarea celor dragi, transmite unimedia.info.
Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, începând cu 1 mai, acces în aerogară vor avea doar cetățenii care au bilete de îmbarcare în avion, transmite deschide.md.
„Alți cetățeni vor fi nevoiți să aștepte în afara gării, ori această măsură este impusă în vederea securizării aeronautice și pentru a evita anumite situații neplăcute care pot avea loc în cadrul AIC”, a precizat Galușca în cadrul unei conferințe de presă.
Totodată, șeful IGPF a menționat despre majorarea numărului de polițiști de frontieră în cadrul AIC, „astfel încât fluxul de pasageri să fie unul calitativ și confortabil pentru cetățeni”.
