Un britanic capturat de ruşi în estul Ucrainei a povestit, într-un interviu acordat publicaţiei The Sun, despre lupta sa remarcabilă de cinci luni pentru supravieţuire şi despre cum răpitorii i-au spus că moartea sa ar putea fi „rapidă” sau „frumoasă”.
Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, a declarat că a fost bătut, înjunghiat şi forţat să asculte cântece sovietice 24 de ore pe zi într-o celulă mică.
Calvarul său a luat sfârşit abia după ce miliardarul Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului Chelsea, a negociat un schimb extraordinar de prizonieri.
Aiden, reunit sâmbătă cu mama sa şi cu logodnica sa ucraineană, a recunoscut: „Nu credeam că voi scăpa cu viaţă”.
Născut în Notts, Aiden şi-a construit o nouă viaţă în Ucraina în 2018 – s-a îndrăgostit de Diane Okovita şi s-a alăturat puşcaşilor marini ucraineni.
Apoi a luptat împotriva ruşilor după ce aceştia au invadat Ucraina în februarie.
Dar batalionul său a fost încolţit atunci când a rămas fără mâncare şi muniţie în timpul asediului sângeros din aprilie al oraşului Mariupol.
Înainte de a se preda, Aiden a sunat-o pe mama sa, Angela Wood, în vârstă de 51 de ani. Dianei i-a spus că: „Indiferent ce se întâmplă, ne vom revedea”.
Cu toate acestea, în curând s-a temut că zilele sale erau numărate.
„Mi-au răsfoit paşaportul şi şi-au dat seama repede că nu era ucrainean. Soldatul m-a întrebat în rusă: ‘De unde eşti?’ I-am spus că sunt din Marea Britanie şi m-a lovit cu pumnul în faţă.
M-au separat de ceilalţi şi au început să mă interogheze în spatele unui vehicul blindat. M-am dus la comandantul meu şi i-am spus: ‘Uite, voi fi luat, probabil că mă vor ucide, vreau să le spui familiei mele când vei ieşi, dacă vei ieşi, că îi iubesc'”, a spus britanicul.
Aiden a fost dus cu maşina în Republica Populară Doneţk, a fost condus într-un centru de detenţie cu o cagulă pe cap şi a fost bătut în mod repetat cu un baston în timpul interogatoriului.
Fiecare răspuns pe care îl dădea era întâmpinat cu o nouă bătaie. De asemenea, l-au ameninţat că îi vor tăia urechea.
„Ofiţerul fuma o ţigară, a îngenuncheat în faţa mea si m-a întrebat: ‘Ştii cine sunt eu?’ Am spus ‘nu’, iar el mi-a răspuns în rusă: ‘Eu sunt moartea ta’.
A spus: ‘Ai văzut ce ţi-am făcut?’. A arătat spre spatele meu. Mi-a arătat cuţitul şi mi-am dat seama că mă înjunghiase. Apoi m-a întrebat: ‘Vrei o moarte rapidă sau o moarte frumoasă?’ I-am răspuns în rusă: ‘O moarte rapidă’. El a zâmbit şi a spus: ‘Nu, vei avea o moarte frumoasă… şi mă voi asigura că va fi o moarte frumoasă'”, a mai povestit Aiden Aslin.
În următoarele cinci luni, tânărul a fost ţinut 24 de ore pe zi într-o celulă de doar 1,5 m pe 1,80 m şi plină de gândaci şi păduchi.
A fost lipsit de lumina soarelui şi i s-a permis să iasă doar pentru a filma videoclipuri de propagandă şi pentru a discuta telefonic cu Ministerul britanic al Afacerilor Externe.
În luna mai, a fost judecat pentru activităţi de mercenariat şi a folosit ocazia pentru a comunica cu familia sa – frecându-şi nasul când minţea.
Pe fondul protestelor la nivel mondial, a fost condamnat la moarte şi i s-a spus că va fi împuşcat de un pluton de execuţie.
„În timpul celor cinci luni de captivitate, nu am putut să plâng. Când am auzit că am fost condamnat la moarte, am vrut să plâng, dar pur şi simplu nu am putut. A fost literalmente o chestiune de supravieţuire. Viaţa ta este în mâinile acestor oameni şi faci ceea ce îţi spun ei să faci sau suferi consecinţele”, a declarat el.
„În ciuda a tot ceea ce am suferit, ştiam că, mai devreme sau mai târziu, vom vedea lumina la capătul tunelului şi că mă voi întoarce să o văd pe Diane şi familia mea.”
Vestea pe care o spera de mult timp a sosit în cele din urmă săptămâna trecută, când a fost acoperit cu o cagulă, scos din celulă şi urcat într-un camion care se îndrepta spre aeroportul Rostov-pe-Don din Rusia.
Colegii săi de captivitate – John Harding, 59 de ani, Shaun Pinner, 48 de ani, Dylan Healy, 22 de ani, şi Andrew Hill, 35 de ani – erau, de asemenea, acolo.
Aiden a continuat:
„L-am auzit pe unul dintre soldaţi spunând ‘schimb’. Am început să mă emoţionez, dar îmi tot spuneam: ‘Opreşte-te, opreşte-te’. S-ar putea să fi auzit greşit. Au spus: ‘Ai auzit veştile despre regină?’. Auzisem despre asta la radio în celula mea cu câteva zile înainte, aşa că am spus ‘Da’. A fost destul de emoţionant.
Încă nu aveam nicio idee despre ce se întâmpla, dar după câteva ore am ajuns la aeroport. Am îndepărtat banda adezivă şi încercam să înţeleg unde mă aflu. Mă uitam la un grup de saudiţi şi unul dintre băieţi m-a întrebat: ‘Acela este Roman Abramovici?'”.
Apoi şi-a dat seama că erau eliberaţi. Când s-au urcat în avion, Abramovici i-a strâns mâna lui Aiden, spunându-i: „Mă bucur să te avem aici”.
„Ne-am aşezat şi Shaun s-a aşezat lângă mine. Abramovici se uita la toată lumea. Era un pic timid şi nu voia să ne deranjeze. A fost uimitor. Cu mai puţin de 48 de ore înainte eram în izolare, tratat mai rău decât un câine, iar acum eram într-un avion cu oameni care nu voiau să-mi facă rău”, a adăugat Aiden.
