Vremea secetoasă din această iarnă a stârnit îngrijorări că Italia s-ar putea confrunta cu o nouă secetă după urgența din vara trecută, în Alpi cantitatea de zăpadă căzută fiind mai puțin de jumătate față de ninsorile normale, potrivit oamenilor de știință și grupurilor de mediu citate de Reuters.
Avertismentul vine în timp ce Veneția, unde inundațiile sunt în mod normal preocuparea principala, se confruntă cu o maree neobișnuit de joasă, care face imposibil că gondolele, taxiurile pe apă și ambulanțele să navigheze pe unele dintre celebrele sale canale.
Problemele din Veneția sunt puse pe seama unei combinații de factori: lipsa ploii, un sistem de înalta presiune, o luna plină și curenții marini.
Râurile și lacurile italiene suferă și ele de o lipsa severă de apă, a declarat luni grupul de mediu Legambiente, mai ales în nordul țării.
Po, cel mai lung rău al Italiei, care curge de la Alpi, în nord-vest, până la Marea Adriatică, are cu 61% mai puțină apă decât în mod normal în această perioada a anului.
În iulie 2022, Italia a declarat stare de urgență pentru zonele din jurul Po, care reprezintă aproximativ o treime din producția agricolă a țării și a suferit cea mai gravă seceta din ultimii 70 de ani.
„Ne aflăm într-o situație de deficit de apă care s-a acumulat din iarnă 2020-2021”, a declarat expertul în climă Massimiliano Pasqui de la institutul italian de cercetare științifică CNR, citat de cotidianul Corriere della Seră.
„Trebuie să recuperăm 500 de milimetri în regiunile de nord-vest: avem nevoie de 50 de zile de ploaie”, a adăugat el.
Nivelul apei de pe Lacul Garda, în nordul Italiei, a scăzut la minime record, făcând posibilă ajungerea la mică insula San Biagio de pe lac printr-o cale expusă.
Un anticiclon domină vremea în vestul Europei de 15 zile, aducând temperaturi blânde, observate de obicei la sfârșitul primăverii.
Cele mai recente prognoze meteo semnalează totuși în zilele următoare sosirea unor precipitații și ninsori în Alpi.
Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă
O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.
O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.
Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.
EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.
Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.
Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.
„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).
Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.
Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.
Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia
Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.
Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.
Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.
Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.
Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.
Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice
În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.
În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.
În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.
Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.
Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape
Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.
Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportulofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți. Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani.
Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul
În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.
În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”, „Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.
Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.
În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.
