Cantinele sociale din Moldova operează cu fonduri insuficiente

10/03/2023

News

Cantinele sociale din Republica Moldova operează cu fonduri insuficiente. Majoritatea prestatorilor întâmpină dificultăți în identificarea surselor de finanțare, în situația în care pentru 58% dintre serviciile cantine de ajutor social (CAS) bugetul disponibil le acoperă parțial necesitățile, scrie IPN.

Din cauza bugetelor limitate, costurile per prânz cald oferit de serviciile CAS sunt de asemenea reduse. Constatările se conțin într-un studiu prezentat de Keystone Moldova.

Într-o conferință de presă, Ana Prasolov, directorul proiectului „Parteneriate pentru servicii de cantină socială inclusive și durabile”, a menționat că principala sursă de finanțare pentru 60% din serviciile CAS o reprezintă mijloacele bănești obținute prin intermediul organizațiilor societății civile. Totodată, mai mult de jumătate din serviciile CAS sunt finanțate sau cofinanțate de către administrațiile publice locale.

Din cauza bugetelor limitate, costurile per prânz cald oferit de cantinele de ajutor social sunt de asemenea reduse, circa jumătate din servicii operând cu costuri între 20 de lei și 35 de lei. 1/3 din serviciile CAS operează cu un cost de doar 15-18 lei pentru un prânz.

Ana Prasolov a declarat că la nivel național sunt practicate diverse forme de prestare a serviciilor CAS. Serviciile de cantină de ajutor social cu sediu pentru pregătirea bucatelor și servirea mesei constituie 85% din totalul acestor servicii din țară, urmate de cantina mobilă, întreprinderea socială de sprijin alimentar, pachete cu produse alimentare.

83% dintre beneficiari consideră că au nevoie de serviciul CAS mai mult de un an sau permanent. Gradul de satisfacție al beneficiarilor serviciilor CAS este înalt, majoritatea respondenților declarându-se foarte mulțumiți sau mulțumiți. Ponderea celor nu prea mulțumiți sau deloc mulțumiți este de doar 2%. Majoritatea beneficiarilor CAS preferă pachetele alimentare în locul prânzului cald oferit la cantina socială sau să ia mâncarea pregătită la pachet.

Ludmila Malcoci, director executiv Keystone Moldova, a declarat că studiul a fost elaborat în cadrul proiectului ,„Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de IP „Keystone Moldova”, AO ,,Concordia. Proiecte Sociale” și I.R.M.S. „Diaconia”.

Potrivit ei, metodologia aplicată a fost una complexă. A fost aplicată analiza de birou a cadrului normativ. S-a efectuat un interviu standardizat pentru cartografierea serviciilor, dar și discuții tip focus grup cu reprezentanți ai administrației publice locale, cu prestatori de servicii CAS publici și privați. Au fost desfășurate interviuri în profunzime cu reprezentanți autorităților publice locale și centrale, dar și un sondaj de opinie cu privire la nivelul de satisfacție al beneficiarilor.

Noi detalii despre accidentul de la Căușeni: un mort și zeci de răniți

Un autocar cu 50 de pasageri la bord s-a răsturnat după ce ar fi fost tamponat în plin de un Nissan Qashqai, scrie Studio-L Căușeni. Șoferul mașinii a decedat la fața locului. Accidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 26 aprilie, între localitățile Grigorievca și Baccealia din raionul Căușeni.

Autocarul era plin cu colaboratori ai Muzeului Național de Istorie. 25 dintre ei (doi dintre care în stare gravă, o pacientă fiind transferată la Chișinău), printre care și o femeie însărcinată, au ajuns la spitalul raional Căușeni, iar alți 5 pacienți au fost internați în spitalul raional Anenii Noi.

Potrivit sursei citate, șoferul de 48 de ani din Nissan Qashqai ar fi ieșit pe contrasens fără a se asigura și a intrat în autocar. Poliția urmează să stabilească circumstanțele producerii accidentului.

Atac cu rachetă asupra unui spital din Harkov: în blocurile instituției se aflau peste 1000 de oameni

În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2024, ocupanții ruși au tras cu o rachetă S-300 asupra teritoriului unde se află mai multe clădiri ale unui spital de psihiatrie din Hrakov. O pacientă de 53 de ani a fost rănită, potrivit presei din Ucraina.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Administrației Regionale de Stat din Harkov, Oleg Sinegubov. „La momentul bombardării, în cel mai afectat bloc, erau 60 de pacienți și 5 lucrători medicali. Explozia a deteriorat clădirea de catering, alimentarea cu apă și liniile electrice”, a menționat Sinegubov. Acesta a precizat că o pacientă de 53 de ani a fost rănită și a primit îngrijiri medicale pe loc. Toți ceilalți pacienți au fost repartizați între blocurile spitalului.

Valul de explozie a afectat mai multe clădiri și linii electrice adiacente.

Republica Moldova implementează votul prin corespondență. Care va fi procedura

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.