Chiria medie în Lisabona depășește 2.000 de euro, în timp ce salariul minim este de aproximativ 760 de euro. Portugalia se confruntă cu o criză severă pe piața imobiliarelor, unde experții spun că lipsesc locuințele noi la prețuri accesibile, scrie digi24.ro.
Georgina Simões este îngrijitoare la un azil de bătrâni din Lisabona, iar venitul ei depășește salariul minim. Plătește o chirie de 300 de euro pe lună și, deși suma nu este mare, femeia este nevoită să mai muncească în două locuri pentru a-și permite o viață decentă. Nici condițiile din apartament nu sunt bune, Georgina spunând că nu poate face duș, deoarece apa se scurge în apartamentul vecinilor.
Cu toate acestea, femeia spune că nu se poate muta deoarece nu i-ar ajunge salariul și reclamă că chiria este mai mare decât salariul din Portugalia, scrie BBC. Georgina nu este singura într-o astfel de situație. Chiria medie în Lisabona este acum puțin peste 2.000 de euro, în timp ce salariul minim este de aproximativ 760 de euro. Portugalia se confruntă în prezent cu o criză severă a locuințelor, declanșată de o creștere a investițiilor străine în proprietăți și de lipsa de locuințe noi la prețuri accesibile.
Activista Rita Silva spune că deși sunt „mai multe case decât oameni, prețurile nu scad”. Ea adaugă că actuala criză – care a declanșat numeroase campanii de promovare pentru locuințe mai accesibile – a cuprins întreaga țară după criza financiară din 2008. Joelsy Pacheco muncește de asemenea în două locuri – ca asistentă și la un ONG. Ca asistentă muncește în medie 16 ore pe zi la o unitate de terapie intensivă a unuia dintre principalele spitale din Lisabona. „Mare parte din salariul meu se duce pe chirie, ca să nu mai vorbim de facturi, mâncare, transport”, spune ea. „Cu un singur loc de muncă, ar fi aproape imposibil să mă descurc”.
Contractul ei de închiriere se va încheia în acest an și ea este îngrijorată că chiria ar putea să fie majorată. „Probabil o să fiu nevoit să mă mut înapoi cu mama, departe de locul de muncă, așa că va trebui să recurg la schimbări în viața mea”. La începutul acestui an, comediantul și activistul portughez Diogo Faro a ajuns o figură marcantă a mișcării pentru locuințe la prețuri accesibile, după ce a postat un videoclip pe rețelele sociale despre creșterea chiriilor din Lisabona. Imediat a primit o grămadă de mesaje.
„Sunt cupluri divorțate care nu se pot muta pentru că nu își permit. Sunt bătrâni care aleg între plata chiriei sau medicamente, așa că își scurtează viața pentru a avea un acoperiș”, a spus el. În contextul primirii atâtor mesaje, el a demarat acțiunea numită Locuința este un drept. La un protest organizat de el împreună cu alți activiști în Lisabona s-au adunat peste 30.000 de oameni, iar protestele s-au extins și în alte orașe, precum Porto și Braga.
„Oamenii sunt disperați. Vor o casă în care să se odihnească, să se joace cu copiii lor, să trăiască”, spune Diogo Faro. Primarul Lisabonei Carlos Moedas a descris problema locuințelor ca fiind „cea mai mare criză a generației noastre”.
O treime din centrul istoric al Lisabonei este neocupată, iar situația devine tot mai critică. În Lisabona, chiria a ajuns să fie mai mare decât în unele dintre cele mai bogate zone din Berlin, unde nivelul chirei a fost plafonat.
Una dintre cauzele crizei actuale a locuințelor este legată de numărul mare al locuințelor închiriate turiștilor, ceea ce schimbă utilitatea casei din locuință rezidențială în spațiu turistic și crește prețul. În zone precum cartierul istoric Alfama, 60% dintre locuințe sunt închiriate pe termen scurt.
O altă cauză a crizei imobiliare este legată de măsurile guvernamentale care vizează atragerea investițiilor străine prin scutire de taxe pentru fonduri de investiții, nomazi digitali și, mai ales, vize de aur portugheze pentru investitori.
