Care sunt cele mai falsificate alimente din lume

04/03/2024

News

Falsificarea intenționată sau neintenționată a alimentelor este din ce în ce mai răspândită în lume. Vorbim inclusiv de carne, lactate și fructe pentru că, din păcate, piața globală a produselor alimentare nu este ferită de fraude, scrie adevarul.ro.

Autoritățile din domeniul siguranței alimentare depun constant eforturi pentru a detecta și a combate alimentele contrafăcute, însă consumatorii trebuie să își păstreze și ei vigilența.

Conform ”Food Fraud Database” (bază de date certificată de ONU, prin FAO), cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de măsline, mierea, brânza sau cafeaua.

Estimarea experților este că aproximativ 1-% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate sunt contrafăcute. Câteva alimente se regăsesc mai tot timpul pe lista neagră.

De exemplu, se poate adăuga apă în lapte pentru a crește volumul, iar în cazul fructelor, falsificatorii adaugă substanțe chimice pentru o coacere mai rapidă. Alte cazuri includ amestecarea argilei, pietricelelor, pietrelor, nisipului și așchiilor de marmură în cereale, leguminoase și alte culturi pentru a crește greutatea produselor.

„De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, spune cunoscuta nutriționistă Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.

Cele mai frecvente alimente falsificate

Uleiul de măsline extravirgin – apreciat pentru aroma și beneficiile sale pentru sănătate, este adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine și se află printre cele mai falsificate alimente din lume.

Mierea naturală poate fi adulterată cu siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali, afectând calitatea și valoarea nutritivă.

Brânza. Pentru a reduce costurile, unii producători fără scrupule adaugă brânzei uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine.

Cafeaua măcinată. Cafeaua poate fi „umflată” cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru a crește volumul și profitul producătorilor.

Peștele. Eticheta peștelui achiziționat poate induce în eroare, făcându-te să crezi că vei cumpăra o specie mai valoroasă decât cea din ambalaj.

Șofranul. Deoarece este cel mai scump condiment din lume, șofranul este adesea falsificat cu substanțe similare vizual, precum floricele de gălbenele.

Vinul. Pentru a modifica aroma, culoarea sau conținutul de alcool, unii producători apelează la adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe.

Parmezanul. Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals, cum s-a întâmplat în 2016, în SUA, când s-a descoperit că anumite sortimente conțineau celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei ras.

Băuturi alcoolice. Există numeroase băuturi alcoolice cu etichete false sau băuturi diluate cu substanțe spirtoase care pot fi un pericol pentru sănătate.

Cum ne dăm seama că un aliment este falsificat

”Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența șo locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, mai spune Mihaela Bilic.

Doi magistrați, numiți de CSM în cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor

CSM a numit doi noi judecători în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Dumitru Racoviță și Ghenadie Mîra au fost aleși în urma unui concurs încheiat astăzi, scrie tv8.md.

Dumitru Racoviță este judecător la Judecătoria Ungheni, iar Ghenadie Mîra– președinte interimar al Curții de Apel Centru, fosta Curte de Apel Chișinău.

În cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, din rândul judecătorilor, s-au înscris 6 candidați. Trei dintre ei, Stanislav Grosu, de la Judecătoria Bălți, Eugeniu Beșelea, de la Judecătoria Chișinău, și Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, au depus cereri de retragere din concurs.

Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, intervievat în ședință, nu a primit susținerea CSM.

Pe 19 decembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a ales în acest colegiu pe Ion Talpa – președintele Curții de Apel Nord, Petru Păun – judecător de la Judecătoria Chișinău și Adrian Cerbu – judecător al Judecătoriei Criuleni.

CSM mai urmează să selecteze 4 reprezentanți ai societății civile în acest colegiu.

Precizare importantă de la șeful „Moldovagaz” cu privire la achizițiile de gaze

SA Moldovagaz a contractat volumele necesare de gaze naturale, care vor asigura integral pînă la sfîrșitul lunii martie 2025 consumul malului drept al Nistrului, inclusiv al întreprinderilor din complexul energetic, al agenților economici și organizațiilor bugetare, scrie noi.md.

Despre acest lucru a declarat președintele interimar al Consiliului SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, menționînd că a făcut această precizare ca urmare a numeroaselor solicitări. Anterior, el a spus că Moldovagaz SA a luat act de decizia Gazprom de a limita, începînd cu 1 ianuarie 2025, ora locală 7.00, furnizarea gazelor naturale către Moldova pînă la un volum de 0 metri cubi pe zi. Vadim Ceban a declarat că, începînd cu decembrie 2022, toate gazele naturale furnizate de Gazprom în volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi au fost redirecționate de Moldovagaz SA către regiunea transnistreană a Moldovei. În același timp, gazele naturale pentru consumatorii din dreapta Nistrului au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene. „Moldovagaz SA a contractat volumele necesare de gaze, care vor acoperi integral tot consumul malului drept pînă la sfîrșitul lunii martie 2025”, a subliniat atunci șeful Moldovagaz.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.