Câștigătorul neașteptat al haosului provocat de tarifele lui Trump

Euro a devenit câştigătorul neaşteptat al recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare provocate de tarifele comerciale impuse de preşedintele Donald Trump, atingând un maxim al ultimilor trei ani faţă de dolar, în contextul în care Europa este percepută tot mai mult drept un refugiu sigur în haosul economic global, relatează Reuters citat de digi24.ro.

Creşterea euro este alimentată de temerile tot mai mari ale investitorilor globali în privinţa activelor americane, determinându-i să îşi vândă deţinerile şi să îşi repatrieze capitalurile. În Europa, aceste fluxuri susţin aprecierea monedei unice. „Fluxurile de capital au devenit mult mai mari decât cele comerciale. Dacă guvernul SUA face ca acţiunile să scadă şi reduce profitabilitatea companiilor americane, trebuie să ne întrebăm dacă restul lumii mai doreşte să-şi plaseze banii în obligaţiuni sau acţiuni americane,” a declarat Kit Juckes, strateg valutar-şef la Societe Generale.

Cu cât s-a apreciat euro față de dolar

Euro s-a apreciat cu peste 5% faţă de dolar de la 1 aprilie, cu o zi înainte ca Trump să introducă tarife vamale de bază de 10% pentru toate economiile şi taxe suplimentare de 20% pentru Uniunea Europeană.

Decizia de joi a preşedintelui american de a suspenda aplicarea acestor tarife pentru 90 de zile a provocat cea mai mare creştere zilnică a euro din 2015 încoace. Vineri, euro a depăşit pragul de 1,14 dolari, susţinut de creşterea declanşată în urmă cu câteva săptămâni, după ce Germania a anunţat un plan masiv de cheltuieli. Deşi un euro puternic este privit de unii oficiali ca semn al consolidării statutului monedei ca jucător global, analiştii avertizează că aprecierea monedei unice poate afecta exportatorii europeni, care au beneficiat până acum de un euro mai slab în perioadele de încetinire economică globală.

Aprecierea euro este generalizată: moneda a atins un maxim de 17 luni faţă de lira sterlină şi se află la cele mai ridicate niveluri din ultimii 11 ani faţă de yuanul chinezesc, atingând un record şi în raport cu un coş ponderat de valute. Valute considerate sigure precum yenul japonez şi francul elveţian s-au apreciat de asemenea. Totuşi, spre deosebire de aceste monede, euro tinde să se deprecieze în perioade de stres financiar, ceea ce face această evoluţie şi mai surprinzătoare. La începutul anului, euro se tranzacţiona în jurul valorii de 1,03 dolari, iar mulţi analişti anticipau o scădere sub pragul de 1 dolar dacă ar fi fost impuse tarife vamale.

Aceste aşteptări sunt acum reevaluate semnificativ. Există şi un volum mare de active americane care pot fi vândute: deţinerile străine de active din SUA au crescut de la 13 trilioane de dolari în urmă cu un deceniu la 62 de trilioane în 2024, în contextul în care investitorii au fost atraşi de performanţele superioare ale acţiunilor, obligaţiunilor şi imobiliarelor americane. Zona euro deţine cea mai mare parte a acestor active străine denominate în dolari, potrivit datelor furnizate de Adam Pickett, şeful strategiei macro globale la Citi.

„Această tendinţă poate continua atâta timp cât durează reorientarea capitalurilor,” a declarat Pickett, comparând situaţia actuală cu cea din 2022, când acţiunile europene le-au depăşit pe cele din indicele S&P 500 pentru aproximativ şase luni, iar euro s-a apreciat cu aproximativ 10%. Totuşi, o schimbare structurală pe termen lung în ceea ce priveşte deţinerea activelor americane este mai greu de anticipat.

„O astfel de realocare nu poate fi realizată într-o săptămână,” a spus Lefteris Farmakis, strateg valutar la Barclays. Acesta a explicat că traderii reevaluează ipoteza iniţială conform căreia euro va fi printre monedele cele mai afectate de tarife, ceea ce explică şi amploarea sprintului actual.

Efectele negative generate de un euro puternic

Mişcările din pieţele obligaţiunilor, diferenţa de randament dintre titlurile germane şi cele americane pe 10 ani s-a lărgit cu aproape 50 de puncte de bază săptămâna aceasta – sugerează o creştere a nervozităţii privind datoria SUA. Politicianul François Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat joi că politicile lui Trump au erodat încrederea în dolar. „Slavă Domnului că Europa a creat euro acum 25 de ani,” a spus el.

„Un curs de 1,25 dolari pentru euro este o posibilitate reală,” a declarat Vasileios Gkionakis, economist-şef la Aviva Investors, invocând atât fluxurile de refugiu, cât şi planul de cheltuieli anunţat de Germania. Această evoluţie are implicaţii multiple pentru Europa. George Sarevalos, şeful strategiei FX la Deutsche Bank, a spus că cererea crescută pentru datorii denominate în euro ar putea facilita cheltuieli suplimentare din partea guvernelor europene.

Totodată, un euro mai puternic i-ar putea permite Băncii Centrale Europene să menţină dobânzile scăzute, chiar dacă tarifele vor alimenta inflaţia. „În mod normal, atunci când ciclul economic global este slab, euro se depreciază, ceea ce funcţionează ca o supapă de siguranţă pentru economia europeană. Acum acest mecanism nu mai funcţionează, iar acest lucru ar putea genera un risc suplimentar pentru acţiunile europene,” a declarat Mathieu Savary, strateg-şef pentru Europa la BCA Research.

Mesajul Maiei Sandu către Papa Francisc

 Maia Sandu, a participat astăzi, 26 aprilie, la funeraliile Papei Francisc, alături de cele peste 100 de delegații din întreaga lume.

„Papa Francisc a fost o punte între oameni, religii și națiuni. În numele cetățenilor Republicii Moldova, am adus un omagiu celui care a ales mereu calea binelui, compasiunii și a solidarității”, a scris aceasta pe o rețea de socializare.

Cum va circula transportul public din Capitală

Pe 27-28 aprilie, transportul public municipal va activa în regim special. Va fi se prelungit itinerarul rutei de autobuz nr. 19 până la str. Doina, Cimitirul „Sf. Lazăr”, după cum urmează:

  • Tur – de pe bd. Moscova pe str. Studenților, str. Socoleni, str. Doina, până la poarta centrală a Cimitirului „Sf. Lazăr”. 
  • Retur – str. Doina, str. Socoleni, str. Studenților și în continuare pe traseul stabilit.

„Se stabilesc stațiile intermediare, cele situate pe acest itinerar. Ruta va activa în regim obișnuit conform orarelor de circulație aprobate”, anunță reprezentanții municipalității.

De asemenea, pe data de 27 și 28 aprilie, va fi asigurat transport gratuit pentru călătorii rutelor de autobuz nr. 27, „C” şi „D”, după cum urmează:

Ruta suplimentară de autobuz „C”, str. Vasile Alecsandri – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar:

  • tur – str. Vasile Alecsandri, str. Alexandru cel Bun, str. Alexandr Puşkin, str. Ierusalim, bd. Grigore Vieru, bd. Renaşterii Naţionale, str. Poştei, str. Putnei, str. Vasile Badiu, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”);
  •  retur – str. Doina, str. Vasile Badiu, Calea Orheiului, bd. Renaşterii Naţionale, str. Albişoara, str. Vasile Alecsandri. 

Pe traseul rutei „C” se stabilesc în ambele direcţii staţii intermediare cele existente. 

Ruta suplimentară de autobuz „D” „bd. Renașterii Naționale (Circul) – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”)” cu următorul itinerar: 

  • tur – bd. Renașterii Naționale, Calea Orheiului, str. Ceucari, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); 
  • retur – pe același traseu.

Pe traseul rutei se stabilesc stațiile intermediare după cum urmează: 

  • tur – str. Florilor, str. Ceucari și str. Doina 106; 
  • retur – str. Doina 106, str. Ceucari, Calea Orheiului și bd. Renașterii Naționale.

 Ruta de autobuz nr. 27 „bd. Renașterii Naționale (Circul) – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”)” cu următorul itinerar: 

  • tur – bd. Renașterii Naționale, str. Tudor Vladimirescu, str. Kiev, bd. Moscova, str. Studenților, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); 
  • retur – pe același traseu.

Pe traseul rutei se stabilesc în ambele direcții stații intermediare cele existente.

În dependență de fluxul de pasageri, rutele vor fi suplinite corespunzător, pentru a menține intervale de așteptare și a preveni supraaglomerarea unităților de transport.

Programul de circulaţie al autobuzelor pe ruta „D” se va stabili de la ora 7:00 şi până la ora 20.00, iar pe rutele: „C”, nr. 19 și nr. 27 – conform orarelor aprobate.

Pe data de 26, 27 și 28 aprilie, numărul de troleibuze de pe rutele nr. 12, nr. 24, nr. 25, nr. 26, nr. 27 și nr. 28 va fi stabilit după necesitate.

În zilele de 26, 27 și 28 aprilie 2025, circulaţia microbuzelor pe rutele nr. 134, 162 şi 184 va fi stabilită până la Cimitirul „Sfântul Lazăr” (poarta III).

În zilele de 27 și 28 aprilie 2025 va fi sistată circulația transportului pe strada Doina, tronsonul cuprins între str. Socoleni și intrarea principală în Cimitirul „Sfântul Lazăr”, cu excepția transportului public.  

Scutul de la Cernobîl este deteriorat. După 39 de ani de la accident, reparațiile vor costa enorm

La 39 de ani de la cel mai grav accident nuclear civil din lume, inginerii ucraineni se confruntă cu o nouă provocare la Cernobîl. Potrivit Radio Europa Liberă, o dronă rusă a lăsat o gaură mare în scutul protector al complexului în urmă cu peste două luni.

Provocări în repararea scutului

Cupola de oțel masivă, construită pentru a proteja și izola rămășițele radioactive ale reactorului numărul patru, a fost avariată în urma unui atac cu dronă pe 14 februarie.

Moscova a negat responsabilitatea pentru acest incident. Deși nivelurile de radiații în exteriorul scutului perforat au rămas normale, repararea găurii este extrem de dificilă. Gaura se află deasupra sarcofagului în descompunere care încapsulează deșeurile radioactive ale reactorului.

„Cum poți repara un spațiu de acoperiș unde, cu cât urci mai sus în clădire, cu atât cresc nivelurile de radiație? Sunt atât de ridicate lângă sarcofagul propriu-zis, unitatea reactorului, încât nu poți lucra deasupra lui”, a explicat Shaun Burnie, expert nuclear la Greenpeace.

Burnie a făcut parte dintr-o echipă Greenpeace invitată să inspecteze daunele la scurt timp după atac. „Este o provocare foarte, foarte serioasă, enormă pentru Ucraina într-un moment în care se confruntă cu atâtea alte provocări, încât comunitatea internațională trebuie să intervină și să ofere sprijin”, a explicat el.

Impactul asupra planurilor pe termen lung

Conform sursei citate, noua structură de izolare a fost finalizată în 2019 ca parte a unui proiect internațional de 2,2 miliarde de dolari, implicând 45 de țări.

Planurile pe termen lung de a demonta în siguranță sarcofagul pentru a permite îndepărtarea ruinelor radioactive ale reactorului nu mai sunt posibile în urma deteriorării scutului, potrivit lui Dmytro Humeniuk, expert din cadrul Centrului Științific și Tehnic de Stat pentru Securitate Nucleară și Radiologică din Ucraina.

Evaluarea daunelor și planuri

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a alocat 450.000 de dolari pentru evaluarea daunelor cauzate de dronă structurii de izolare. Ministrul ucrainean al mediului, Svitlana Hrynchuk, estimează că rezultatele preliminare ale analizei ar trebui finalizate în luna mai.

Burnie anticipează că reparațiile la scut vor fi costisitoare și Ucraina va avea nevoie de finanțare semnificativă din partea donatorilor internaționali: „Trebuie să vină cu un plan pe termen mai lung, care va fi foarte extins, foarte complicat și potențial îngrozitor de scump”.

Propagandiștii ruși, Vladimir Soloviov și Margarita Simonian: ”Ei (Ucraina și Occidentul) vor încerca să creeze un alt Bucha pentru că este singura modalitate prin care pot prelungi războiul”
Articolul anterior
Un alt accident aviatic a avut loc sâmbătă, în statul New York, au decedat a șase persoane
Articolul următor
Close menu