Cât cheltuia Plahotniuc pentru întreținerea iahtului său: Mai mult decât bugetul Partidului Democrat

Întreținerea mega-iahtului său Honor îl costa pe oligarhul Vladimir Plahotniuc circa 300.000 de euro pe lună, a anunţat în cadrul unui şedinţe de judecată, avocatul Sergiu Istrati care reprezintă interesele companiei Real Concept Imobil şi ale milionarului rus Andrei Goncharenko.

În ședința de judecată din 7 martie 2024 pe dosarul lui Vladimir Plahotniuc și al bancherilor acuzați de complicitate la furtul miliardului, avocatul a citat mai multe documente şi mărturii care ar demonstra că Andrei Goncharenko este proprietarul de facto al clădirii de pe bulevardul Dumitru Cantemir, 1/1, unde anterior se afla reședința de afaceri a lui Plahotniuc – Global Business Centre (GBC), scrie Mold-street.com.

Un iaht pentru trei imobile

El a citit declarațiile unui martor din România, investigator sub acoperire care afirmă că, în 2018, oligarhul Ilan Șor i-a făcut cunoștință lui Plahotniuc cu Goncharenko și cei doi s-au înțeles să facă schimb de bunuri.

Mai exact, Plahotniuc i-ar fi oferit lui Goncharenko vila urbană cu statut de monument istoric din preajma Parlamentului, un teren de peste 10 hectare din zona Autogării de Nord (Grădina Moldovei) și centrul de afaceri GBC, evaluate în 2018, la peste 608 milioane lei, în schimbul iahtului Honor cu lungimea de 72 de metri.

Întreţinerea iahtului mai costistoare decât a Partidului Democrat

Potrivit datelor prezentate, tranzacţia a avut loc pe 2 august 2018, prin intermediul mai multor companii offshore. 

Apărătorul a menţionat că investigatorul sub acoperire a oferit în mărturiile sale mai multe informaţii relevante, inclusiv şi faptul că Plahotniuc cheltuia în medie câte 300.000 de euro pe lună pentru întreţinerea iahtului Honor.

Aceasta constituie 3,6 milioane euro pe an, sau circa 70 milioane lei, ceea ce este cu circa 70% mai mult decât bugetul pentru 2018 al Partidului Democrat din Moldova, condus şi controlat în acea perioadă de Plahotniuc.

Martorul citat de avocat ar mai fi spus procurorilor că Plahotniuc voia să ascundă că iahtul îi aparține și îl gestiona prin persoane și companii interpuse. 

Cât despre imobilele cedate în schimbul iahtului, avocatul a menţionat că doar GBC se află sub sechestrul procurorilor, iar aceasta ridica semne de întrebare privind legalitatea acţiunilor.

Totodată el a susţinut că măsurile procurorilor sunt abuzive, iar între timp clădirea GBC degradează, iar dosarul privind sechestrul ar putea ajunge la CEDO.

În consecinţă apărătorul a cerut să fie ridicat sechestrul de pe GBC, pentru că imobilul aparține din 2018 companiei Real Concept Imobil, respectiv lui Goncharenko şi nicidecum lui Plahotniuc.

Procurorii se contrazic

În replică, acuzatorul de stat Alexandru Cernei, a spus că nu vede temeiuri pentru ridicarea sechestrului. El a explicat că procurorii au verificat versiunea cu iahtul, însă, nu ar fi obținut o confirmare că Honor a ajuns în proprietatea lui Plahotniuc.

În context, avocatul a pus la îndoială explicaţiile procurorului anticorupţie, aducând ca argument răspunsul oferit încă în 2022 pentru RISE Moldova, de Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în care este menţionat că iahtul aparţine lui Plahotniuc.

Răspunsul acuzatorului de stat a fost că această informaţie nu ar fi relevantă pentru că vine de la o altă Procuratură. 

Un alt argument invocat de procurori este faptul că după tranzacția de schimb, clădirea GBC era în continuare gestionată de persoane şi companii din anturajul lui Plahotniuc, inclusiv era supravegeată de firma de pază afiliată lui, Argus-S.

Procurorul a mai declarat că, potrivit investigației financiare paralele desfășurate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, beneficiarul clădirii GBC este Plahotniuc. El a propus ca în instanță să fie audiat Goncharenco însuși, ca să confirme dacă este proprietarul imobilului.

Silviu Prigoană a fost înmormântat în mare secret, departe de ochii lumii

Trupul neînsuflețit al lui Silviu Prigoană a fost depus, astăzi, 14 noiembrie, la capela Cimitirului Evanghelic Lutheran din București, care se află în vecinătatea Cimitirului Bellu, și a fost înmormântat în secret, departe de ochii lumii. Aici, afaceristul are un cavou cumpărat acum 30 de ani în care sunt înmormântați și membri ai familiei sale, scrie presa de peste Prut.

Asta după ce trupul său a fost dus la IML Brașov marți, în jurul orei 17:00, de unde i s-a făcut autopsia, urmând ca miercuri să plece spre București.

Miercuri după-amiază, un Mercedes albastru a preluat trupul lui Prigoană și a plecat spre București, unde a ajuns în jurul orei 18:00 și a depus corpul răposatului la capela Cimitirului Evanghelic Lutheran.

Ceremonia funerară a fost privată, așa cum și-a dorit afaceristul, transmit fii afaceristului într-un comunicat.

„Profund îndurerați, anunțăm ca trupul neînsuflețit al tatălui nostru, Silviu Prigoană, a fost depus în cavoul familiei din Cimitirul Evanghelic Lutheran din București (șoseaua Giurgiului nr. 4). 

Ceremonia s-a desfășurat într-un cadru restrâns, de familie, conform cu dorința tatălui nostru.

Mulțumim pentru mesajele de condoleanțe, susținere și empatie – pe care le-am primit în aceste zile și datorită cărora simțim că nu suntem singuri în acest moment greu.

Trecut în neființă în urma unui infarct miocardic, Silviu Prigoană lasă în urmă nenumărate fapte și amintiri luminoase, pe care noi, cei patru fii ai săi, vom încerca întotdeauna să le onorăm„, au transmis fii omului de afaceri, Honorius, Silvius Maximus și Eduard Prigoană.

Comisia pentru decernarea Premiului Național a desemnat laureații din acest an

Membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional s-au întrunit, astăzi, într-o şedinţă, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean, pentru a selecta câştigătorii ediției 2024. În acest an, au fost depuse 24 de dosare care vizează realizările din 2023 ale participanților în domeniile: artă, știință, literatură, cinematografie, cultură, medicină și sport, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șeful Executivului a subliniat aportul candidaților la dezvoltarea domeniilor în care aceștia activează, accentuând că oamenii care aduc o plusvaloare societății noastre trebuie să fie susținuți. „Este necesar să vorbim mai mult despre aceste realizări și să comunicăm cetățenilor despre valoarea noastră ca societate. Avem talente, inovații și oameni extraordinari care înregistrează performanțe importante pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus premierul Dorin Recean.

Membrii comisiei au examinat dosarele participanților și au desemnat câștigătorii concursului prin vot secret. Lista laureaților va fi făcută publică după aprobarea acesteia în cadrul ședinței de Guvern. Ulterior, vor fi anunțate detaliile privind data și locul desfășurării ceremoniei de decernare a premiului.

Anual, Guvernul decernează până la zece premii care includ diploma, medalia și recompensa bănească în valoare de 100 de mii de lei.

Camerele de supraveghere în trafic: Ce încălcări fixează și care e procedura de achitare a amenzilor

Este cunoscut faptul că aproape orice deplasare cu mașina e supravegheată de agenții de circulație cu ajutorul camerelor de monitorizare. Igor Postu, șeful Direcției monitorizare și documentare a traficului rutier, a precizat la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1 că printre cele mai frecvente încălcări sancționate se numără depășirea vitezei, trecerea la roșu și neacordarea de prioritate pietonilor. Amenzile pot ajunge la 5000 de lei și includ, în unele cazuri, suspendarea permisului de conducere, scrie radiochisinau.md.

Potrivit lui Igor Postu, odată cu modificarea Codului contravențional, începând din iunie 2024, termenul de atragere la răspundere contravențională este de 18 luni. După primirea avizului despre încălcări, proprietarul automobilului are termen de 60 zile să se prezinte la organul de poliție.

Pentru a comunica datele în cazul în care s-a aflat o altă persoană terță la volan în momentul comiterii contravenției, respectiv la expirarea celor 60 de zile dacă proprietarul nu s-a prezentat și nu a comunicat date despre alte persoane terțe, se întocmește un proces verbal cu privire la contravenție proprietarului în lipsa acestuia și se expediază la domiciliu. Toate scrisorile și toate actele care sunt emise sunt expediate prin intermediul Poștei Moldovei cu aviz recomandat. Odată cu primirea amenzii respective, proprietarul este în drept să achite 50% din amenda stabilită de către agentul constatator sau în termen de 30 de zile să achite amenda în întregime. Un alt drept este să conteste în termen de 15 zile de la data recepționării”, a declarat Igor Postu.

În context, șeful Direcției monitorizare și documentare a traficului rutier a informat că, pentru depășirea limitei de viteză, amenzile încep de la 600 de lei până la 5000 de lei, precum și suspendarea dreptului de a conduce pe un termen de la 60 la 90 de zile. Traversarea la culoarea roșie a semaforului percepe o amendă de 900 de lei și trei puncte de penalizare. Pentru neacordare de prioritate pietonilor – pentru prima dată se stabilește o amendă de 1800 de lei și cinci puncte de penalizare, iar dacă în decursul unui an de zile această contravenție se repetă, se suspendă dreptul de a conduce pe un termen de 45 de zile.

Poliția recomandă conducătorilor auto să fie extrem de atenți la semnalele de circulație, trecerile de pietoni și limitele de viteză.

Reacția lui Dorin Galben după ce a fost dat afară de la TV8 pentru interviul cu Veaceslav Platon
Articolul anterior
Veaceslav Platon, dezvăluiri despre cum a început relaţia cu Natalia Morari „солнышко”
Articolul următor