Casele scoase la vânzare în Italia, la preţul de doar 1 euro, par un vis devenit realitate pentru mulţi oameni, inclusiv români tentaţi de oferta promiţătoare. Totuşi, cât de avantajoasă e achiziţia unei astfel de case, într-unul din „satele-fantomă” pitoreşti, dar abandonate? Iată câteva aspecte importante pe care ar trebui să le luaţi în considerare.
Fenomenul caselor vândute pe sume modice, pornind de la 1 euro, atrage tot mai mulţi curioşi interesaţi de ceea ce pare a fi o oportunitate de neratat. Autorităţile din Italia pun deja ideea în practică de câţiva ani, iar metoda lor de a repopula localităţile părăsite s-a răspândit rapid în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Recent, într-un sat din Bacău au fost scoase la vânzare case contra sumei de 250 de euro, iar după acelaşi model, 13 blocuri din ţară sunt pe piaţă pentru 49.000 de euro fiecare, „preţ negociabil”.
În Italia, aproximativ 60 de sate şi orăşele au scos la vânzare case la 1 euro, oferta fiind valabilă mai ales în Sicilia sau Mussomeli. Motivul din spatele ofertei incredibile e simplu de ghicit, autorităţile încercând să atragă astfel localnici şi investitori. De exemplu, Roseto Valfortore, un „sat fantomă” din sudul Italiei, pune pe masă o ofertă atractivă, menită să atragă rezidenţi, după ce populaţia a scăzut drastic, la doar câteva sute de locuitori. Oamenii care aleg să se mute aici vor primi fie o locuin'[ gratis, fie suma de 5.000 de euro, pentru a deschide o afacere locală. Totuşi, cât de avantajoasă e o astfel de achiziţie?
Cât costă, de fapt, casele de 1 euro din Italia
Casele costă, într-adevăr, extrem de puţin. Sunt atât de ieftine încât mulţi au crezut, la început, că e vorba de o farsă. Totuşi, aceste clădiri nu sunt de cele mai multe ori locuibile, aflându-se într-un stadiu de degradare care variază de la un caz la altul. Pentru reparaţii, noii proprietari trebuie să scoată din buzunar sume importante, iar lipsa magazinelor şi a instituţiilor publice este un alt dezavantaj major.
De obicei, licitaţia începe de la 1 sau 2 euro, însă în funcţie de cerere, preţul poate urca vertiginos în unele cazuri până la sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro. Deşi suma e mai mare decât cea folosită pentru anunţurile publicitare, clienţii se declară mulţumiţi. Peisajele care îţi taie răsuflarea şi clădirile istorice care încă mai spun povestea unui trecut glorios compensează „gaura în buget”. „Locuim la 20 de minute cu maşina de plajă, avem aeroportul la o distanţă parcursă în mai puţin de o oră, iar la doi paşi e un parc arheologic minunat”, povesteşte Leonardo Ciaccio, primarul din Sambuca, unul din primele sate unde au fost scoase la vânzare case la 1 euro. „Până de curând, eram unul din secretele bine păstrate ale Siciliei.”
Curentul electric, gazele şi căile de comunicaţie, esenţiale în era noastră pentru majoritatea oamenilor, trebuie, de asemenea, asigurate individual. Plus că locurile de muncă reprezintă o altă problemă cu care se confruntă noii locatari, nevoiţi de cele mai multe ori să facă naveta sau să lucreze remote acolo unde e posibil.
Costuri ascunse şi obligaţii asumate de proprietari
Există costuri ascunse? Răspunsul este da. În oraşul Mussomeli de exemplu, noii proprietari trebuie să depună suma de 5.000 de euro, care le va fi retrasă în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a restaura locuinţa în perioada prevăzută în contract. De obicei, este vorba despre un termen limită de 2-3 ani de la achiziţionarea casei. Măsura nu se aplică în toate localităţile care scot la vânzare case la 1 euro, însă mulţi află despre acest aspect prea târziu şi sunt luaţi prin surprindere. Procedurile birocratice costă alte câteva mii de euro, în jur de 3.000.
În Mussomeli, noii proprietari pot face ce vor în interiorul locuinţei, atât timp cât nu modifică faţada originală”, explică Rubia Daniels, o femeie originară din SUA care a decis să rămână în Italia cu doi ani în urmă. Aceasta, pe atunci turistă, a fost fermecată de cultura locală, aşa că a cumpărat trei case la 1 euro, pentru ea şi copiii săi. Pe lângă cei 5.000 de euro – preţul fiecărei case – a plătit şi pentru renovarea celor trei proprietăţi. Spune că până în ianuarie 2022 a cheltuit în jur de 12.000 de dolari pentru prima casă, având în plan să folosească un buget de 20.000 de dolari pentru celelalte două.
Proiectul, „un adevărat succes” în pandemie
Deşi nu există date oficiale cu privire la câte case au fost cumpărate, oficialii italieni numesc proiectul „un adevărat succes”. Mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, mulţi vârstnici sau părinţi cu copii mici au ales să se refugieze la ţară, departe de marile oraşe care s-au transformat în imense focare de coronavirus. Astfel, oferta a venit la momentul potrivit, într-o perioadă când reîntoarcerea la o viaţă mai simplă şi mai tradiţională câştigă teren. Rămâne de văzut dacă strategia oficialilor va da roade pe termen lung, câştigând astfel bătălia împotriva depopulării.
sursa, www.observatornesw.ro
