Cauzele dublei tragedii aviatice de aseară din Constanța. Primele ipoteze după prăbuşirea celor două aparate de zbor

03/03/2022

News

Opt militari români au căzut la datorie într-o tragedie aviatică care a avut loc în Dobrogea. Un MiG LanceR care executa o misiune de patrulare a dispărut de pe radar, iar elicopterul care a plecat în căutarea lui cu 7 militari la bord s-a prăbuşit. Toate persoanele au fost găsite decedate, iar anchetatorii încearcă să desluşească motivul incidentului, excluzând însă teoriile conspiraţiei cu privire la orice legătură cu conflictul din Ucraina.

Miercuri seara, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar apoi a dispărut de pe radar. Au fost declanșate de urgență operațiuni de căutare, salvare, iar un elicopter IAR-330 Puma a decolat spre zona posibilului impact. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20:44 şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom, scrie observatornews.ro.

În accidentul aviatic în care a fost implicat elicopterul IAR 330-Puma și-au pierdut viața 7 militari, iar pilotul avionului MiG-21 LanceR a fost găsit în cursul nopţii, de asemenea decedat. Opt familii vor rămâne îndoliate pe vecie, în timp ce 11 copii vor creşte acum fără tată.

Epavele nu au fost încă ridicate, însă procurorii se află la fața locului şi efectuează o anchetă. Acestea vor fi luate şi duse la Forţele Aeriene pentru anchetă şi expertiză tehnică, în timp ce cutiile negre vor fi şi ele examinate.

Primele ipoteze privind cauzele accidentelor din Gura Dobrogei şi Cogealac

Conform informaţiilor Observator, incidentul este anchetat procedural ca un accident de muncă. „S-a deschis dosar pentru nerespectarea sau neluarea măsurilor de securitate în muncă”, au declarat surse pentru Obsrevator.

În ciuda comentariilor apărute în social media, care lansau teorii ale conspiraţiei cu privire la o legătură cu războiul din Ucraina, surse din cadrul anchetei au declarat pentru Observator că printre cauzele probabile pentru incidentul aviatic sunt vremea nefavorabilă, în cazul elicopterului, iar în cazul MiG-ului este puţin probabilă ipoteza givrării.

Purtătorul de cuvânt al MApN din România, generalul de brigadă Constantin Spînu a declarat că “este exclusă orice conexiune între situația din Ucraina și prăbușirea aparatelor militare”.

Potrivit unui comunicat transmis de MApN, o comisie a Statului Major al Forţelor Aeriene şi de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Constanţa continuă cercetarea împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

MApN anunţă că toate aeronavele de tipul celor implicate în catastrofele aviatice de miercuri seara – MiG-21 LanceR şi IAR 330 Puma – au fost consemnate la sol până la elucidarea cauzelor producerii prăbuşirilor.

Maia Sandu a felicitat sportivii care au obținut performanțe la competițiile internaționale

Președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj de felicitare în adresa sportivilor care obținut performanțe strălucite la recentele competiții internaționale.

”Felicitări campioanei Daria Kozorez, prima femeie din istoria țării noastre care a obținut o medalie de aur la box feminin. Daria, tânăra sportivă din Republica Moldova cu origini ucrainene, a câștigat în categoria de greutate +81 kg.

Felicitări și celorlalți premianți ai Campionatului European de box, rezervat seniorilor, care au revenit azi acasă. Pugiliștii noștri au adus 3 medalii de la competiția din Belgrad, Serbia.

Alexandru Paraschiv a obținut medalia de argint în categoria de greutate de până la 63,5 kg, iar Vasile Cebotari a cucerit medalia de bronz la categoria de greutate de până la 71 kg.

În ultimii 2 ani Guvernul a îmbunătățit condițiile de antrenament pentru lotul olimpic al țării și a dublat bursele sportivilor de performanță. S-au construit 14 obiective sportive și au fost renovate 133 de săli și terenuri sportive. Astfel vom crește tineri campioni, vom dezvolta sportul de masă și vom promova un stil de viață activ pentru menținerea sănătății populației.

Dragi sportivi, sunteți o sursă de inspirație pentru noi toți. Ne mândrim și vă urăm succes la competițiile următoare!”, a scris președintele într-o postare pe Facebook.

Zero venituri salariale! Cine e președintele de partid care trăiește din donațiile rudelor

Zero venituri salariale, 411 lei obținuți dintr-un depozit bancar, peste 36 de mii de lei obținuți de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și 372 de mii de lei obținuți din donații. Acestea sunt veniturile pe care le indică în 2023 familia președintelui partidului „Victorie”, Vadim Grozavu, în declarația de avere și interese personale pe care a depus-o la o săptămână după ce, alături de liderii tuturor partidelor afiliate ex-deputatului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a constituit blocul „Victorie”, scrie zdg.md.

foto: zdg.md

După ce Parlamentul a votat amendamentul deputatului din fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS), Lilian Carp, la proiectul de modificare a Legii privind evaluarea integrității instituționale, astfel încât președinții și vicepreședinții partidelor politice și membrii organelor executive centrale ale partidelor politice să fie obligați să depună declarații anuale, mai mulți lideri de partide și-au declarat averea.

La 27 aprilie, Vadim Grozavu, președintele partidului „Victorie”, despre care sursa a scris la scurt timp de la formare, că este afiliat lui Ilan Șor, ex-deputatul care se ascunde de justiție fie în Israel, fie în Federația Rusă, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2023.

La secțiunea „venitul obținut la locul de muncă de bază”, Grozavu nu indică niciun leu. Familia Grozavu însă a obținut de la CNAS peste 36 de mii de lei sub formă de indemnizație pentru întreținerea copilului și 411 lei dintr-un depozit bancar.

Donații financiare de la părinți, bunici, frați și verișori

La secțiunea „venitul obținut din donații și moșteniri” însă, situația este complet diferită. Familia Grozavu s-a bucurat deșapte donații de la părinți, bunici, frați și verișori, în valoare totală de circa 372 de mii de lei.

Părinții lui Vadim Grozavu i-au donat, în 2023, 160 de mii de lei. Verișoarele liderului partidului „Victorie” au fost și ele generoase, oferindu-i 300 de mii de ruble, echivalentul a 57 de mii de lei, și respectiv 200 de mii de ruble, echivalentul a 38 de mii de lei.

Socrii lui Vadim Grozavu au donat familiei acestuia, în 2023, cinci mii de lei. O sumă mai generoasă familia Grozavu a primit sub formă de donație de la bunica soției, 32 de mii de lei. Alte 50 de mii de lei și respectiv 30 de mii de lei, familia Grozavu le-a obținut de la sora și fratele soției lui Vadim Grozavu.

Familia Grozavu deține 12 automobile și remorci, trei achiziționate în 2023

Familia Grozavu deține 12 automobile de diferite mărci, cumpărate în intervalul 2008-2023.
În 2023, Grozavu a achiziționat trei din totalul automobilelor și remorcile pe care le are în posesie, este vorba despre un Mercedes, fabricat în 2009, pentru care Grozavu ar fi scos din buzunar 50 de mii de lei, o remorcă de model Pong Ratz Lat-K, pentru care a plătit 12 mii de lei, dar și o mașină Hyundai Santa, fabricată în 2002, pentru care a plătit 40 de mii de lei.

Casă de 90 de m.p., donată familiei Grozavu în 2023

Tot în 2023, familia Grozavu a primit mai multe donații imobile. Printre acestea, se numără o casă de 90 de m.p., care ar valora peste 33 de mii de lei, un garaj de 23 de m.p., care ar costa 6000 de lei, dar și alte trei bunuri imobile: un bun de 7,4 m.p., care ar valora pe piață 2000 de lei, un alt bun de 9,7 m.p., care ar valori 4000 de lei, și unul de 9,17 m.p., valoarea căruia ar fi tot de 4000 de lei.

Familia Grozavu mai deține din 2022 o casă de locuit de peste 83 de m.p., care valorează circa 108 mii de lei, obținută tot printr-o donație, dar și un garaj de 35 de m.p., valoare căruia se ridică la 35 de mii de lei, obținut în același mod – donație.

Cum va activa Piața Centrală pe 1 şi 9 mai

Piața Centrală va fi deschisă pentru cumpărători pe 1 și 9 mai. Responsabilii au emis o notă informativă în care anunță că programul de lucru va fi unul obișnuit, scrie unimedia.info.

„Pe 01 mai 2024 și 09 mai 2024 Î.M. „Piața Centrală” va activa în regim obișnuit”, se arată în mesaj.

În contextul zilelor de sărbătoare nelucrătoare din luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a adus la cunoștință că instituțiile educaționale din Capitală, școli primare-grădinițe și gimnazii-grădinițe, vor activa supă un program anumit.

Anterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a venit cu precizări privind regimul de muncă pentru 10 mai. Astfel, responsabilii anunță că ziua în cauză nu va fi declarată nelucrătoare.