Cazul misterios al jurnalistei ruse Marina Ovsianikova devenită faimoasă pentru pancarta anti-război afişată la TV

Cazul rusoaicei Marina Ovsianikova, editor la un canal al propagandei de stat, care a protestat în timpul unei transmisiuni în direct afişând o pancartă anti-război, a stârnit îndoială în Rusia şi printre activişti privind motivele sale, mai ales că jurnalista a scăpat doar cu amendă modică, nefiind condamnată penal, spre deosebire de alţi disidenţi, scrie adevarul.ro.

Angajata „Canalului 1“ a povestit într-un interviu pentru Politico ce s-a întâmplat la interogatorii şi care este în opinia sa tactica autorităţilor ruse.   „În Rusia, lumea spune că sunt spion britanic sau trădătoare. Ca să îi facă pe ucraineni să se îndoiască de mine, au lansat şi [informaţia] că aş fi agent al KGB-ului”, a explicat Ovsianikova strategia autorităţilor, menită să o discrediteze şi să facă uitată intervenţia sa la TV, văzută de milioane de oameni din întreaga lume.

Imediat după protestul ei, Marina Ovsianikova a fost reţinută şi interogată vreme de 14 ore la o secţie secretă a poliţiei, iar la un moment dat i s-a oferit o ceaşcă de ceai pe care, fără a se gândi la ceva rău, a acceptat-o. Dar în aceste ore multe alte lucruri s-au întâmplat, unele probabil hotărâtoare. Jurnalista a lucrat 20 de ani pentru Canalul 1, considerat un canal de propagandă al Kremlinului.

„Opriţi războiul. Nu credeţi propaganda. Ei vă mint”, scria pe pancarta ei anti-război. Postul TV a tăiat imaginea, după care jurnalista a fost reţinută şi dusă iniţial la o secţie de poliţie din Ostankino,unde se afla şi televiziunea.

„Hai să bem o ceaşcă de ceai. Să mâncăm nişte clătite. Tuturor ne e foame”, a auzit jurnalista la primele ore ale dimineţii după o noapte de întrebări insistente într-o încăpere a poliţiei din cadrul unui centru de expoziţii din Moscova.   Nimeni nu ştia unde se afla, în timp ce toată lumea – alţi jurnalişti, avocaţi – o căuta, povesteşte ea. „Mă căutau în Ostankino, unde e un departament mare al poliţiei. Dar niciun jurnalist nu ştia că există un departament al poliţiei la centrul de expoziţie. E un departament secret, o secţie de poliţie mică, acolo unde m-au dus”, spune ea.

„Nu mi-au pus cătuşele, nu m-au torturat”, spune ea, precizând însă că au pus presiune constantă, nu era lăsată singură în cameră nicio clipă, cineva venea mereu să ţină locul celui ce trebuia să plece. Îşi aminteşte de două persoane în special, cineva ce condutcea interogatoriul şi cel care ajuta – amândoi aveau peste 30 de ani şi păreau oameni de rând, nu prea abili.

Telefoanele lor sunau continuu şi  Ovsianikova spune că i-a auzit vorbind cu superiorii lor inclusiv despre ce acuzaţii să formuleze împotriva ei. Au fost două momente importante şi potenţial decisive – discursul din acea noapte al preşedintelui ucrainean care i-a mulţumit pentru protestul ei şi apoi oferta preşedintelui francez Emmanuel Macron care i-a oferit azil politic şi protecţia ambasadei.   Asta pare să fi schimbat lucrurile, pentru că, după declaraţia lui Macron, jurnalista spune că a sunat telefonul şi s-au decis acuzaţii administrative, care se pedepsesc cu maxim 10 zile de detenţie în loc de cei 15 ani cât i-ar fi putut primi în cazul acuzaţiilor penale.

„Am putut să aud o parte din conversaţia lor. Am înţeles că primeau apeluri din partea superiorilor şi li se dădeau alte întrebări. Era clar că li se spunea ce să mă întrebe. După care investigatorul a glumit: ”Ah, acum Macron te sună, ceva o să se schimbe”.

Propunerea de colaborare din partea ziarului Die Welt a dus la proteste ale unor activişti ucraineni din Germania, Vitsche Berlin. : „Este imposibil să verificăm dacă Marina Ovsianikova a încetat să mai colaboreze cu Rusia. A plătit o sumă modică de 250 de dolari drept pedeapsă şi i s-a permis să părăsească teritoriul rusesc nestingherită.”   „Nu există ‘fostă propagandă’ la fel cum nu există ‘foşti propagandişti’”, au spus ei argumentând că alţii au primit ani grei de închisoare pentru acţiuni asemănătoare. Sunt pregătită să fac testul cu poligraf, să răspund la orice întrebare.Kremlinul este destul de deştept. Au analizat situaţia şi au venit cu o strategie foarte bună: Încearcă în toate felurile să îmi discrediteze acţiunea, să mă umilească, să mă denigreze, să mă acopere cu noroi”,  a spus Ovsianikova pentru Politico.

„Sunt dispreţuită de ambele tabere, iar pentru Kremlin asta este foarte util. Cred că îşi freacă mâinile de bucurie acum, gândindu-se ce treabă bună au făcut când au rezolvat această problemă”, a spus jurnalista din Rusia. 

Cei ce se îndoiesc de sinceritatea ei au observat că anumite detalii ale poveştii sale sunt uluitoare – precum faptul că a putut da buzna în studio în timpul programului de ştiri fără să fie oprită de nimeni şi faptul că, după o amendă simbolică, a fost lăsată să dea interviuri presei occidentale.

„Acum am ajuns într-un punct în care înţeleg, cu oroare, nedreptăţile care au avut loc în ţara noastră, cum s-au înmulţit, şi de ce am continuat să lucrăm pentru media de stat şi să minţim”, spune jurnalista rusă, care, pe jumătate ucraineană, a trăit în Groznîi din Cecenia, de asemenea bombardat de ruşi, de unde a fost nevoită să fugă cu mama ei.  Dar ce a umplut paharul pentru ea nu au fost asasinatele oponenţilor politici sau reprimarea presei independente, ci întreruperea procedurilor de adopţie a copiilor ruşi din orfelinate de către cetăţeni americani, ca răzbunare a Moscovei pentru sancţiunile economice. „Am discutat despre asta cu atâta cinism la Canal 1 şi la toate celelalte canale guvernamentale. Am fost atât de cruzi. … Aceşti copii săraci  erau deja în drum spre SUA”.

O nouă funcție pe Tik Tok. Este cea mai mare schimbare din ultima perioadă

Utilizatorii TikTok vor putea posta clipuri cu o lungime de până la o oră. După ce a crescut deja de mai multe ori limita de timp a clipurilor pe care le acomodează, aplicația testează acum postarea filmărilor care au o lungime de până la 60 de minute.

Creatorii de conţinut care vând abonamente deja pot posta clipuri de 20 de minute, iar un număr limitat dintre utilizatori pot chiar posta filmări lungi de 30 de minute.

Surprize pentru utilizatorii Tik Tok

Clipurile scurte au fost poarta de intrare pe piaţa platformelor de video, migrând, treptat, către filmări mai lungi care oferă mai multe oportunităţi de monetizare. Limita de 60 de minute ar putea facilita postarea episoadelor întregi pentru producătorii sau platformele de streaming care vor dori să-şi promoveze un nou serial sau film, potrivi News.ro citat de evz.ro.

Tik Tok a făcut și alte actualizări

TikTok a actualizat și sistemele de revizuire a conținutului, pentru a încorpora mai eficient gradul de risc al unui videoclip (pe baza tipului de încălcare potenţială) şi audienţa aşteptată (pe baza conturilor urmărite), pentru a determina dacă conţinutul respectiv va fi eliminat, trimis pentru a fi revizuit de către un specialist sau dacă trebuie luată o altă decizie.

Platforma ia măsuri precum funcţiile care au restricţii de vârstă, marcarea conţinutului neeligibil pentru recomandare şi sistemul de organizare a conţinutului pe baza maturităţii (Content Levels), pentru a reduce conţinutul nepotrivit prin limitarea persoanelor care pot crea sau urmări anumite tipuri de conţinut.

Platforma chineză aplică noua politică privind dezinformarea asupra schimbărilor climatice, ce are ca scop eliminarea informaţiilor false, care neagă date ştiinţifice cunoscute, cum ar fi conţinutul care contestă existenţa schimbărilor climatice sau factorii care contribuie la aceasta.

„Similar cu alte politici referitoare la dezinformare, TikTok a început să lucreze cu parteneri independenţi de fact-checking prin care se asigură de acurateţea conţinutului. În plus, platforma a introdus şi un nou instrument de căutare care îi redirecţionează pe cei care caută conţinut legat de schimbările climatice către informaţii oficiale”, se arată în comunicatul companiei.

Loredana Groza, îndrăgostită lulea

Loredana Groza va cânta în deschiderea „Meciului de retragere al Generaţiei de Aur”, ce va avea loc pe data de 25 mai, pe Arena Naţională. Artista a recunoscut că a fost mereu atrasă de singurului român ce are în palmares 2 trofee de Champions League, Miodrag Belodedici.

„Belodedici a fost primul meu ‘crush’. Decupam pozele cu Belo din ziare. Colegele mele de liceu știu. Belodedici arată foarte bine, are niște ochi foarte frumoși.Dacă știam că sunt și albaștri, mă mutam în sudul țării, de unde e el.”, a spus Lori.

Artista a mai spus că se înțelege foarte bine cu foștii internaționali și că îi respectă mult. Ea a declarat că toți sunt idolii ei.„ Toți sunt idolii mei. Lăcătuș, este un prieten vechi, Panduru, Adi Ilie, Hagi, să nu mai vorbesc, Gică Popescu, Jean, Stelea, sunt ca frații mei, îi ador și îi respect. Au reușit să demonstreze că nu doar talentul este suficient pentru a deveni un mare sportiv”, a spus aceasta,potrivit Fanatik.

Loredana Groza, surpriză pentru foștii internaționali

Loredana Groza a pregătit un moment special jucătorilor din Generaţia de Aur la antrenamente, adaptând o piesă celebră pentru tricolori. „Te-aștept ca și când, numai Generația de Aur ar fi pe pământ! Mai presus de măriri, de căderi, de măriri, de cuvânt!” le-a cântat artista fostelor glorii, la nivelul gazonului, pe Stadionul ”Arcul de Triumf”.

Evenimentul de pe 25 Mai va avea loc la Arena Națională unde s-au vândut deja peste 50000 de bilete. La eveniment vor veni și Jose Mourinho, Rivaldo, Hristo Stoicikov şi mulţi alţii.

Primul tratat internaţional privind inteligența artificială, adoptat de Consiliul Europei

Consiliul Europei a adoptat vineri primul tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic menit să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a standardelor juridice privind democraţia în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială (AI), scrie stiripesurse.md.

“Tratatul, care este deschis spre semnare şi ţărilor din afara Europei, stabileşte un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viaţă al sistemelor de AI şi abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în acelaşi timp inovarea responsabilă”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei, citat de AFP.

Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind inteligenţa artificială şi drepturile omului, democraţia şi statul de drept a fost adoptată, la Strasbourg, în cadrul reuniunii ministeriale anuale a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care reuneşte miniştrii afacerilor externe din cele 46 de state membre.

Textul a fost elaborat pe parcursul a doi ani de un organism interguvernamental care a reunit cele 46 de state membre ale Consiliului, Uniunea Europeană şi 11 state terţe (în special Statele Unite, Australia, Canada, Israel şi Japonia), precum şi reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi ai mediului academic, în calitate de observatori.

“Convenţia stabileşte cerinţe de transparenţă şi control adaptate contextelor şi riscurilor specifice, în special identificarea conţinutului generat de sistemele AI”, spune Consiliul Europei.

“Părţile vor trebui să adopte măsuri pentru a identifica, evalua, preveni şi atenua posibilele riscuri şi pentru a evalua necesitatea unui moratoriu, a unei interdicţii sau a altor măsuri adecvate privind utilizarea sistemelor AI atunci când o astfel de utilizare este susceptibilă să prezinte riscuri incompatibile cu standardele privind drepturile omului”, continuă organismul european.

Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului Europei, a salutat adoptarea unui “tratat internaţional unic care va asigura că inteligenţa artificială respectă drepturile oamenilor”.

“El răspunde necesităţii de a avea o normă de drept internaţional susţinută de state de pe diferite continente unite de valori comune, ceea ce face posibilă valorificarea avantajelor inteligenţei artificiale, reducând în acelaşi timp riscurile pe care le reprezintă. Prin acest nou tratat, intenţionăm să asigurăm utilizarea responsabilă a AI, una care respectă drepturile omului, democraţia şi statul de drept”, a adăugat ea.

Convenţia-cadru va fi deschisă spre semnare la Vilnius, la 5 septembrie, cu ocazia unei conferinţe a miniştrilor justiţiei.

Uniunea Europeană a adoptat, de asemenea, o lege la începutul lunii martie pentru a reglementa sistemele AI, cum ar fi ChatGPT, o legislaţie unică în lume.

Poliția, despre decizia autorităților din Găgăuzia de a utiliza panglica ”Sfântul Gheorghe” pe teritoriul autonomiei
Articolul anterior
La 55 de ani, Filip Kirkorov a dansat la Sala Kremlinului pe o cruce gigantică. Concertul i-a adunat pe toți prietenii săi celebri
Articolul următor