Un studiu arheologic a dezvăluit ce ar fi mâncat Iisus și Apostolii la Cina cea de Taină. O tocană de fasole, miel, măsline, ierburi amare, un sos de pește, pâine nedospită, curmale și vin aromatizat au fost probabil în meniul ultimei cine a Fiului Domnului, arată cercetările despre bucătăria palestiniană în timpul lui Iisus, scrie fanatik.ro.
Ce ar fi mâncat, de fapt, Iisus și Apostolii la Cina cea de Taină? Răspunsul neașteptat al specialiștilor
Potrivit specialiștilor însă, Iisus și Apostolii nu au mâncat așezați la o masă dreptunghiulară, așa cum se arată în multe picturi, ci așezați pe perne de podea, așa cum făceau romanii la acea vreme.
Studiul efectuat de doi arheologi italieni s-a bazat pe versete biblice, scrieri evreiești, lucrări antice romane și date arheologice pentru a investiga obiceiurile alimentare din Ierusalim la începutul secolului I d.Hr.
„Biblia relatează ce s-a întâmplat în timpul cinei, dar nu detaliază ce au mâncat Iisus și cei 12 comeseni ai Săi”, a declarat Generoso Urciuoli, arheolog la centrul Petrie din Italia.
Urciuoli, specializat în istoria creștinismului timpuriu, și coautorul Marta Berogno, arheolog și egiptolog la muzeul din Torino Egipt, și-au publicat descoperirile în volumul „Gerusalemme: l’Ultima Cena” (Ierusalim: Cina cea de Taină) .
“Punctul de plecare este presupunerea că Iisus era evreu. El și discipolii săi au respectat tradițiile transmise de Tora și interdicțiile sale legate de mâncare”, a spus Urciuoli.
Comemorată astăzi de creștini, Cina cea de Taină este ultima masă pe care, potrivit Evangheliei, Iisus a împărtășit-o cu cei mai apropiați discipoli din Ierusalim cu câteva ore înainte ca acesta să fie predat de Iuda soldaților romani și răstignit.
Scena a fost imortalizată de Leonardo Da Vinci, dar capodopera sa, una dintre cele mai faimoase picturi din lume, nu este exactă din punct de vedere istoric, potrivit lui Urciuoli.
“Pictura murală a lui Leonardo derivă din secole de coduri iconografice. Întruchipând taina euharistiei, Cina cea de Taină are o semnificație simbolică foarte puternică și acest lucru nu ajută la reconstrucția istorică”, a spus Urciuoli.
Reunind date istorice și indicii din lucrări de artă, cum ar fi picturile din catacombele din secolul al III-lea d.Hr., cercetătorii au reușit să reconstruiască obiceiurile alimentare și preparatele din Palestina de acum 2000 de ani.
Imaginea care apare este complet diferită de interpretările tradiționale ale ultimei Cine. Cina, care s-a întâmplat în camera superioară a unei case din Ierusalim, nu era o adunare așezată la o masă dreptunghiulară.
“La acea vreme, în Palestina, mâncarea era plasată pe mese joase, iar oaspeții mâncau în poziție culcată pe perne și covoare”, a spus Urciuoli.
Farfuriile, bolurile și paharele erau probabil din piatră. Dovezi pentru vasele de piatră din secolul I d.Hr. au fost găsite în numeroase locuri de lângă Ierusalim și Galileea.
„Evreii care au respectat regulile de puritate au folosit vase de piatră pentru că nu erau susceptibile de a transmite impurități”, a spus Urciuoli. “O altă posibilitate este utilizarea ceramicii fine roșii de tip terra sigillata, o tendință internațională la acea vreme”, a adăugat el.
Poziția oaspeților în jurul mesei urma o regulă precisă, iar cei mai importanți au fost așezați în dreapta și stânga oaspetelui principal.
“Versetele din evangheliile lui Ioan indică că Iuda era foarte apropiat de Iisus, probabil în stânga sa imediată. Într-adevăr, ni se spune că Iuda a scufundat pâinea în vasul lui Iisus, urmând practica împărțirii mâncării dintr-un vas comun”, a spus Urciuoli.
Alte mese importante care i-au ajutat pe arheologi
Urciuoli și Berogno au restrâns căutarea preparatelor servite la Cina cea de Taină prin reconstituirea altor două mese importante menționate în Noul Testament, nunta de la Cana, care unde Iisus a înfăptuit miracolul preschimbării apei în vin și banchetul lui Irod, cel care l-a decapitat pe Ioan Botezătorul.
“Nunta de la Cana ne-a permis să înțelegem legile dietetice religioase evreiești, cunoscute sub numele de kashrut, care stabileau ce alimente pot și nu pot fi consumate și cum trebuie preparate. Pe de altă parte, Banchetul lui Irod ne-a permis să analizăm influențele culinare romane în Ierusalim”, a spus Urciuoli.
În afară de vin și pâine, tzir, o variantă a sosului de pește roman garum, a fost probabil servit atât la nunta din Cana și la banchetul lui Irod, cât și la Cina cea de Taină, au spus autorii.
În cercetările lor Urciuoli și Berogno au emis, de asemenea, ipoteza că Cina cea de Taină ar fi putut să aibă loc în timpul sărbătorii tabernacolelor, o sărbătoare de toamnă care comemorează anii pe care israeliții i-au petrecut în deșert în locuințe fragile de după exod.
Dar, conform Evangheliei lui Marcu, Iisus s-a pregătit pentru Cina cea de Taină în „prima zi a azimilor, când au sacrificat mielul de Paște”.
Dacă Cina cea de Taină ar fi fost o cină de Paște, ținută de evrei atunci ca acum pentru a comemora exodul din Egipt, masa ar fi inclus probabil miel.
Scriptura ne oferă un alt indiciu: pâinea nedospită și vinul erau, de asemenea, în meniu. Iisus a rupt pâinea și a binecuvântat vinul, spunându-le apostolilor că pâinea era trupul său și vinul era sângele său – punând astfel bazele Împărtășaniei.
Potrivit lui Urciuoli și Berogno, alte alimente de pe masă ar fi inclus șolent, un fel de mâncare fierte de fasole gătită foarte scăzută și lentă, măsline cu isop, o plantă cu gust asemănător mentei, plante amare cu fistic și un haroset de curmale, o pastă groasă de fructe și nuci.
“Ierburile amare și harosetele sunt tipice Paștelui, șolentul se mănâncă în timpul festivităților, în timp ce era isopul consumat zilnic”, a mai spus Urciuoli.
